UE prelungeşte cu un an sancţiunile economice impuse peninsulei Crimeea şi oraşului Sevastopol
Uniunea Europeană a prelungit luni cu un an sancţiunile economice impuse peninsulei Crimeea şi oraşului Sevastopol, măsura urmând să fie în vigoare până la 23 iunie 2019, relatează agenţia dpa.
Decizia aprobată mai devreme la nivel de ambasadori a fost confirmată de miniștrii europeni ai agriculturii la întâlnirea lor de astăzi, la Luxembourg. Măsurile restrictive, introduse în 2014 și extinse pe bază anuală, includ interzicerea importurilor din Crimeea care nu au certificate ucrainene, interzicerea acostării navelor sub pavilion european în porturile peninsulei și interzicerea investițiilor europene în Crimeea.
Relaţiile dintre Rusia şi UE s-au redus din 2014, în mare parte din cauza evenimentelor din Crimeea, precum şi a sprijinului Moscovei pentru separatiştii proruşi din conflictul din estul Ucrainei.
Măsurile prelungite luni includ interzicerea exporturilor europene de bunuri şi de tehnologie din sectorul transporturilor, telecomunicaţiilor şi al energiei, inclusiv din cel al prospecţiunilor de petrol şi gaze.
Operatorii europeni de turism sunt excluşi de asemenea de la activităţile din domeniu în cele două regiuni, ceea ce înseamnă că, de exemplu, nave europene de croazieră nu pot ancora acolo decât în regim de urgenţă, iar cetăţenii şi companiile din UE nu pot investi sau cumpăra proprietăţi în Crimeea sau Sevastopol.
Măsurile, limitate din punct de vedere geografic la Crimeea şi Sevastopol, funcţionează paralel cu sancţiunile economice impuse Rusiei în legătură cu rolul ei în conflictul din Ucraina. Sancţiunile împotriva Rusiei sunt în prezent valabile până la 31 iulie.
Canada ar putea oferi Ucrainei armele destinate inițial kurzilor
Reprezentanții Partidului Conservator din Canada au cerut guvernului să transfere Ucrainei un lot de arme letale în valoare de 9,5 milioane de dolari, destinate inițial kurzilor.
„Este vorba despre puști cu lunetă, lunete, mitraliere C6, care sunt folosite de armata canadiană, aruncătoare de grenade antitanc “Carl Gustav”, mortiere, dispozitive de vedere pe timp de noapte, echipament medical“, – a declarat James Bezan, deputat al Camerei Comunelor din Canada.
Aceste arme au fost inițial destinate forțelor kurde din Irak. Armata canadiană i-a pregătit pe luptatorii kurzi pentru lupta împotriva gruparii extremiste ISIS, dar decizia de a transfera armele asa si nu a mai fost luata de Guvernul Canadei.
„Putin este provocat de slăbiciune. Și cât timp Ucraina nu va avea suficiente arme pentru a-și proteja propriile granițe, Putin va continua să pună presiune. Doar când vom furniza armele letale necesare armatei ucrainene, abia atunci vom vedea cum Putin își retrage forțele din Donbas ..“ – a spus Bezan.
Potrivit Ministerului Apărării al Ucrainei, din 2014, Kievul a obtinut asistenta militara non-letala de la Canada în valoare de 24 de milioane de dolari. Este vorba in special de veste antiglonț și căști, aparate pentru vedere nocturna, echipamente radio și de geniu, dar si peste 30.000 de seturi de uniforme militare de iarna.
În prezent, în Ucraina, în cadrul misiunii UNIFIER, se afla peste două sute de instructori canadieni. Pe langa unități de asalt, ei instruiesc lunetiști, genisti, medici militari, membir ai Gărzii Naționale și Politiei militare. În trei ani de misiune, canadienii au instruit mai mult de 7.000 de soldați ucraineni.
În luna aprilie a anului trecut, Ucraina și Canada au semnat un acord privind cooperarea în domeniul apărării. La 13 decembrie, Canada a inclus Ucraina în lista țărilor în care este permisa livrarea de arme de foc automate (Automatic Firearms Country Control List).
Summit EU - Ucraina pe 9 iulie
Petro Poroșenko, a spus că dorește să discute cu liderii din UE despre pericolele de securitate create de Rusia în regiunea Mării Negre și a Mării Azov.
Anterior, Poroșemko declarase că prioritatea reuniunii la nivel înalt UE-Ucraina de pe 9 iulie va fi necesitatea integrării Kievului în uniunea energetica, digitala, vamala a UE și zona Schengen.
„Contăm pe atitudinea dura a UE față de noile amenințări de securitate ale Rusiei în regiune”, a spus Poroșenko, citat de Interfax, referindu-se la agenda summitului Ucraina-UE planificat pentru 9 iulie.
Poroșenko a salutat prelungirea cu încă un an de către UE, printr-o decizie anunțată luni de Consiliul UE, a sancțiunilor impuse Rusiei din cauza anexării Crimeii ucrainene în 2014.
Între timp, forțele navale ruse din Marea Neagra au fost puse în stare de alertă, au anunțat surse apropiate armatei ruse, citate de Reuters.
Oficialii ruși spun că Ucraina, în opinia lor, își sporește prezența militară în regiune ca o „provocare” în timpul Campionatului Mondial. Trei surse apropiate armatei ruse au confirmat că forțele ruse de pe coasta Peninsulei Crimeea au fost puse în stare de alerta, fiind pregătite de luptă.
Două surse au declarat că această decizie are legatura cu desfășurarea Cupei Mondiale în Rusia. „Din cauza Cupei Mondiale și așteptărilor privind posibile provocări din partea Ucrainei, comandamentul a decis sa declanseze starea de alerta pe coasta Crimeei“ – a spus una dintre surse.
Sursele Reuters au adaugat că intensificarea pregătirii de luptă include expedierea unor nave în regiunea Mării Azov și misiuni suplimentare de patrulare efectuate de aviația marinei. Potrivit unor surse, sunt implicate unități ale marinei militare și ale trupelor de coastă.
O sursă din forțele de coastă ale flotei a declarat că starea de alerta va rămâne în vigoare până la 31 iulie (campionatul mondial se va încheia pe 15 iulie).
În Kiev, poliția a oprit protestatarii care încercau să intre cu forța în Parlament
Câteva mii de protestatari ucraineni, între care mineri, supravieșuitori de la Cernobîl, veterani ai războiului sovietic din Afganistan și combatanți în conflictul separatist din estul țării au fost opriți de poliție atunci când au încercat să pătrundă cu forța în Parlamentul de la Kiev.
Protestatarii au fost opriți de forțele de ordine pe scările din fața parlamentului. Protestatarii au aruncat cu sticle în polițiști, strigând „Rușine!”) si huduind. Politistii au folosit ca raspuns gaze lacrimogene si bastoane.
Nu se stie daca exista victime ca urmare a ciocnirilor din apropierea clădirii Radei Supreme. Unul dintre protestatari a fost reținut și dus la scctie. Cel putin un polițist a fost rănit.
Participanții cereau mai multe beneficii, inclusiv noi facilități în transportul public, alocații sociale mai mari și investiții de stat în industria cărbunelui.