Anul acesta se împlinesc 1030 de ani de la creștinarea Rusiei Kievene
Anul acesta se împlinesc 1030 de ani de la creștinarea Rusiei Kievene de către cneazul zis Vladimir cel Mare, ba chiar Sfântul Vladimir, cel care în urmă cu mai mult de un mileniu, în anul 988, a întemeiat regatul slav creștin precursor al Rusiei și al Ucrainei. Tot el a unit Kievul cu Novgorodul.
Or, Rusia aceea se numea kieveană dintr-o rațiune precisă: capitala era la Kiev, în Ucraina de azi.
Cneazul de Kiev, Vladimir, nu a creștinat Rusia, ci Ucraina, a declarat însă președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, într-un interviu cu postul de televiziune sârbesc RTC. El și-a exprimat încrederea că tocmai atunci a fost înființată biserica ucraineană, care astăzi trebuie să redevină independentă.
În ultimul an, autorități ucrainene au discutat în mod activ despre necesitatea de a oferi autocefalie Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu Patriarhia la Kiev. În această privință, Poroșenko s-a adresat deja cu o cerere Patriarhului de Constantinopol Bartolomeu.
În luna aprilie, în discursul său din Rada Suprema, Poroșenko a cerut sprijin pentrui crearea bisericii locale autocefale, separata de Biserica Ortodoxă Rusă și de Kremlin.
Tot atunci el a spus că fondarea Moscovei a fost o ”imprudență” din partea prinților kieveni.
Vladimir I este „o sursă spirituală comună pentru locuitorii Rusiei, Belarusului și Ucrainei”, a spus și Putin, care susține că, indiferent ce ar spune guvernul de la Kiev, rușii și ucrainenii sunt același popor.
Intreg acest complex de simboluri nu are nimic inocent în atitudinea actuală a lui Putin și a majorității rușilor vizavi de Crimeea, de Ucraina și de Kiev. Pe omul care le-a dat rușilor creștinismul îl chema Vladimir… ca pe Putin, și e revendicat azi și de ruși și de ucraineni.
„Kievul”, a spus Vladimir Putin în discursul său din Crimeea din 2014, „e Mama Rusiei. Crimeea”, a mai zis el, „este pentru Rusia precum Muntele Templului pentru Ierusalim.”
Dar si Poroșenko ține un discurs similar, subliniind că Sfântul Vladimir, sau Vladimir cel Mare, e fondatorul statului Rus ucrainean.
In toată această atmosferă religioasă, Putin stimulează un cult și o adorație în jurul propriei sale persoane și tot de aceea și păstrează el mumia lui Lenin în Mausoleul din Piața Roșie. Tot el întreține un cult cvasi-religios în jurul lui.
Spre deosebire de perioada stalinistă, când Stalin însuși se preocupa de biologie și lingvistică și coresponda cu savanții sovietici, în vreme ce științele (mai puțin cele sociale) erau încurajate și finanțate, sub Putin doar biserica și armata primesc un masiv sprijin oficial, iar obscurantismul religios cel mai grotesc a ajuns să se concentreze chiar pe persoana președintelui.
Tensiunile în jurul recuperării Sfântului Vladimir se înscriu astfel într-o largă și permanentă sacralizare a lui Putin însuși, dar nu fac însă decât să-i îndepărteze și mai mult pe ucraineni de ruși.
Editorialist rus: Putin îl va face pe Sențov cadou lui Trump
„Idioata și rușinoasa pentru țara noastra poveste cu greva foamei lui Sențov, poate avea doar un singur sens: prizonierul este ținut pentru întâlnirea lui Putin cu Trump. Pentru că, altfel, nu înțeleg la ce bun atâta brutalitate ostentativă“ – scrie psihologul social Alexei Roșcin, în „Live Journal“.
„Cu Sențov a fost clar de la bun început că toata urmărirea penala este delirul unui nebun. Chipurile regizorul a dorit să detoneze statuia lui Lenin din Simferopol. – Și a fost condamnat pentru “terorism” la 18 ani de colonie penala. Se creeaza impresia ca verdictul a izvorat din postulatul sovietic că „Lenin este mereu viu“ – în acest caz, deși, din nou, cu mare rezervă, o tentativa asupra monumentului lui ”Lenin viu” mai putea încă sa fie considerata ca „terorism“.
Dar am o versiune – Putin îl pregătește pe Sențov „cadou” pentru întâlnirea cu Trump, conchide autorul.
Valentin Popa, discuţii cu ministrul maghiar de Externe despre predarea limbilor minorităţilor în Ucraina
„Ministrul Educaţiei Naţionale, domnul Valentin Popa, a avut vineri, 6 iulie, o discuţie telefonică cu ministrul ungar de Externe, domnul Peter Szijjarto, la solicitarea acestuia. Ministrul Valentin Popa a fost informat de şeful diplomaţiei ungare cu privire la rezultatul celei mai recente întâlniri între reprezentanţii Ungariei şi Ucrainei pe marginea aplicării articolului 7 al Legii educaţiei din Ucraina. Cu acest prilej, ministrul român al Educaţiei l-a informat pe ministrul de Externe ungar în privinţa angajamentului autorităţilor române de a continua dialogul susţinut cu partea ucraineană pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru asigurarea educaţiei în limba română în Ucraina, în conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate de acest stat”, au precizat reprezentanţii Ministerului Educaţiei, printr-un comunicat de presă.
Articolul 7 al Legii educaţiei din Ucraina se referă la folosirea, în educaţie, a limbii de stat, a limbilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a altor limbi.
În sursa citată mai este precizat faptul că ministrul Valentin Popa a evidenţiat aşteptările părţii române ca autorităţile de la Kiev „să aibă un dialog constant, concret şi de substanţă cu minoritatea română în procesul de implementare a dispoziţiilor art. 7 şi a oricăror altor măsuri legislative de natură a le afecta dreptul la identitate etnică, lingvistică, culturală şi religioasă”.
Andrzej Duda și Petro Poroșenko au comemorat separat masacrele de la Volînia
Preşedintele polonez Andrzej Duda a comemorat în vestul Ucrainei masacrele comise de ucraineni împotriva polonezilor la Volînia, în timp ce omologul său ucrainean Petro Poroşenko s-a deplasat în Polonia pentru a saluta memoria ucrainenilor ucişi ca represalii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Comemorarea în mod separat constituie o nouă ilustrare a tensiunilor dintre cele două ţări referitoare la istoria lor dureroasă.
Andrzej Duda a mers la Luţk, oraş în vestul Ucrainei, pentru a asista la o slujbă religioasă în memoria victimelor masacrelor de la Volînia în timpul cărora circa 100.000 de polonezi au fost ucişi între 1943 şi 1945 de către militanţi ai Armatei insurecţionale ucrainene (UPA).
Petro Poroşenko s-a deplasat în partea poloneză, la o distanţă de 125 de km, în satul Sahryn, pentru a inaugura un monument în memoria celor 20.000 de ucraineni ucişi de către partizani polonezi.
Nu este prevăzut ca cei doi şefi de stat să se întâlnească şi cei doi au făcut cunoscut că nici unul dintre ei nu şi-a invitat omologul în ţara sa.
Preşedintele Duda a fost invitat în Ucraina de către episcopul de Luţk, potrivit Varşoviei, în timp ce Petro Poroşenko a fost invitat în Polonia de către comunitatea ucraineană, conform Kievului.
Media ucrainene, citând surse anonime, au relatat că Varşovia a refuzat o propunere din partea Ucrainei de a comemora împreună masacrele de la Volînia.
Polonia îi reproşează Ucrainei că nu a condamnat în mod explicit masacrele. Parlamentul polonez le-a calificat drept ''genocid'' într-o rezoluţie din 2016.
În opinia istoricilor ucraineni, riposta poloneză justifică punerea pe acelaşi plan a actelor comise de către cele două părţi, şi de aici absenţa scuzelor din partea Kievului. Preşedintele Petro Poroşenko a pronunţat de mai multe ori fraza ''Iertăm şi cerem iertare'' şi a depus în iunie 2016 la Varşovia o jerbă de flori în faţa monumentului victimelor poloneze de la Volînia.