Hackerii ruşi au pătruns anul trecut în reţelele de electricitate din SUA folosind metoda din Ucraina
Atacurile cibernetice au fost prima oară detectate în primăvara anului 2016 şi au continuat şi în cursul anului 2017, potrivit unor oficiali din cadrul Departamentului american pentru Securitate Internă.
Atacurile au fost comise de hackeri care lucrau pentru un grup susţinut de statul rus, cunoscut anterior drept Dragonfly sau Energetic Bear, după o metodă folosită deja în Ucraina. Oficialii citaţi au mai afirmat că atacurile probabil vor continua.
Este posibil ca unele companii care au fost vizate de atacuri nici să nu ştie că au fost victime ale hackerilor ruşi, întrucât hackerii au folosit datele de identificare ale unor angajaţi reali pentru a pătrunde în calculatoarele care controlează reţelele.
Începând din 2014, Departamentului american pentru Securitate Internă a avertizat companiile de utilităţi că ar putea fi vizate de hackeri ruşi.
Moscova a negat că ar fi atacat "infrastructura critică" din Statele Unite.
Estimările privind recolta de grâu au fost revizuite în scădere, din cauza secetei
Compania de consultanţă UkrAgroConsult şi-a redus estimările privind recolta de cereale şi exporturile Ucrainei, din cauza secetei severe din ultimele luni.
În anul agricol 2018/2019, recolta de grâu a Ucrainei ar urma să scadă cu 3,1%, la 24,7 milioane de tone, în timp ce exporturile s-ar situa la 15,5 milioane de tone, faţă de prognoza precedentă de 16 milioane de tone, a anunţat UkrAgroConsult.
În schimb, compania a revizuit în creştere previziunile privind recolta de porumb din acest an, la 27,3 milioane de tone (de la 26,6 milioane de tone), în timp ce estimarea pentru exporturi a fost menţinută la 21 de milioane de tone.
"Valul de căldură din Europa face ca preţurile să crească. Europa nu are o recoltă mare în acest an pentru a acoperi deficitul de aprovizionare rezultat în urma unei producţii mai mici în Rusia. Acest lucru ar putea stimula exporturile SUA, ceea ce susţine preţurile la bursa CBOT", declara recent un analist din domeniul agricol.
Franţa, Germania, Polonia şi Ucraina se numără printre ţările europene unde vremea secetoasă ameninţă recoltele de grâu. Firma de consultanţă Strategie Grains a decis să îşi revizuiască în mod semnificativ estimările privind recolta de grâu moale din acest an a Uniunii Europene, luând în calcul producţii mai mici la hectar pentru primii doi producători din blocul comunitar: Franţa şi Germania.
De asemenea, Rusia, cel mai mare exportator mondial de grâu, este pe cale să înregistreze o producţie mai mică în acest an, după cea record de anul trecut.
Primul raport despre ororile războiului din Donbas
Reprezentantul Ucrainei în subgrupul de lucru pentru afaceri umanitare al grupului de la Minsk, Irina Gherashcenko, vicepreşedintele Radei Supreme - Parlamentul ucrainean - a dat publicităţii rezultatele analizelor şi studiilor despre captivitatea în regiunea separatistă controlată de forţele ruse şi pro-ruse din Donetsk şi Luhansk, în Estul Ucrainei, acolo unde suspiciunea de trădare este împărţită uniform faţă de toţi localnicii care nu se supun noilor şefi impuşi de trupele ruse şi de grupările paramilitare, de tâlhari şi hoţi din regiune, indiferent că sunt etnici ruşi sau ucraineni rămaşi la ei acasă.
Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare şi-a manifestat îngrijorarea faţă de siguranţa şi bunăstarea copiilor din regiunea Donbas, precum şi pentru asigurarea hranei.
"Comisia pentru Educaţie raportează că, în 2017, 42 de unităţi de învăţământ au fost afectate de ambele părţi ale <<liniei de contact>> de conflictul aflat în desfăşurare. Comisia reiterează faptul că nu există o singură lună fără ca o şcoală să fie avariată sau ca accesul la educaţie să fie afectat. Fie ca urmare a unor daune provocate de conflicr, fie prin închiderea temporară, accesul la educaţie a fost restricţionat pentru cel puţin 6.500 de copii. Impactul conflictului din estul Ucrainei este grav, iar 1,2 milioane de persoane se confruntă cu probleme privind hrana în cele două regiuni estice", potrivit raportului.
Grupul tripartit care ţine de sistemul de acorduri de pace de la Minsk, mai susţine că documentarea e făcută pe baza certificatelor medicale emise pentru fiecare din cei eliberaţi din captivitate la schimb de ostatici sau care fug din zonă în partea controlată de autorităţile legitime ale Ucrainei, dar reclamă că au trecut printr-o formă de prizonierat la separatiştii pro-ruşi sau trupele ruse. Acestea relevă metoda de tortură cu lovituri exclusiv în cap, bătăi crunte ce vizează numai capul. O duzină dintre ei reclamă şi sodomia, confirmată medical, în captivitate. Reprezentantul ucrainean nu a dezvăluit detalii despre cei care aplică actele de tortură şi specialiştii ruşi în tortură şi interogatorii violente şi ce vizează ei prin asemenea practici, care sunt categoriile de informaţii pe care le solicită captivilor.
Din rezultatele obţinute, vicepreşedintele Radei Supreme a subliniat că majoritatea deţinuţilor au răni importante şi traume la cap, unde sunt loviţi cu sălbăticie pentru a nu-şi aminti fapte sau a pierde uzul raţiunii. Cei care nu sunt de acord cu regimul sau cu nivelul de viaţă, cu rechiziţionarea discreţionară a bunurilor, toţi sunt capturaţi, devin ostatici, sunt torturaţi şi sodomizaţi.
Preocuparea majoră rămâne traumele cranio-cerebrale, este vorba despre posibilitatea de recuperare nu numai din cauza sindromului post-traumatic manifestat de toţi, cât de posibilitatea de a se recupera fizic şi de a utiliza intelectul lor după presiunile şi bătăile suferite. E şi o problemă de nenorocire pe viaţă a celor eliberaţi, dar şi una care priveşte posibilităţile de condiţionare de orice tip la care e posibil să fi fost supuşi cei captivi sau măcar o parte dintre ei. E o bătaie de cap deosebită care dublează problemele cu care se confrunta deja Ucraina în cazul anexării Crimeei şi agresiunii militare din Estul teritoriului său, din Donbas: război, refugiaţi interni, efortul de reintegrare a combatanţilor etc.
Gherashcenko a subliniat că toţi cei returnaţi către Kiev manifestă sindrom post-traumatic sever care nu poate fi vindecat decât prin acţiuni susţinute de reabilitare psihologică, tratamente îndelungate şi cu rezultate diverse. E vorba mai întâi de captivitate, apoi despre lovituri şi traume şi efectele lor psihologice, despre tortură şi sodomie, dar şi despre condiţionări psihologice de orice fel la care au fost supuşi ostatecii.
Irina Gherashcenko a propus ca situaţia să fie remediată prin crearea unui Minister al Veteranilor de Război, ştiut fiind că aspectele de sindrom post-traumatic nu vizează strict pe prizonieri, ci şi pe cei care luptă în Donbas de mai bine de 4 ani, care se confruntă cu uciderea violentă a camarazilor şi rudelor, a celor care ucid, la rândul lor, în conflict, în fapt a întregii componente post-traumatice creată de războiul lung din Donbas, în care mor zilnic oameni. Şi nu e vorba doar despre militarii sub arme, ci şi despre voluntari, despre întreaga populaţie implicată şi care suferă, direct sau indirect, traumele conflictului din Donbas.
Macron l-a primit pe Lavrov pentru a discuta despre Ucraina
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi şeful diplomaţiei de la Paris, Jean-Yves Le Drian, i-au primit la Palatul Elysee pe ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, şi generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al Rusiei, pentru a discuta despre conflictele din Siria şi Ucraina.
Conform AFP, această reuniune, neanunţată şi desfăşurată într-un format neobişnuit, a urmat la puţine ore după cea avută la Berlin de cei doi oficiali ai Moscovei cu cancelarul german, Angela Merkel, şi ministrul de Externe, Heiko Maas.
Cancelarul german i-a primit marți pe șeful statului major rus, Valeri Gherasimov, și pe ministrul Afacerilor externe Serghei Lavrov.
S-a discutat despre conflictul din Ucraina, Berlinul fiind, alături de Paris, principalul artizan al unui proces de pace care pare însă a fi într-un punct mort.