În Rusia a fost eliberat activistul ucrainean Olexandr Kostenko
După peste 4 ani de detenție, în Rusia a fost eliberat activistul ucrainean Olexandr Kostenko, deținut în închisoarea Kirovo-Cepețk. Locuitor al Crimeei, Kostenko a fost condamnat în 2015 de un tribunal rusesc după anexarea peninsulei, pentru că ar fi atacat, în februarie 2014, la Kiev, forțele de securitate ”Berkut”, loiale preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici.
Kostenko a fost reținut la Simferopol în februarie 2015 de către agentii serviciilor speciale din Rusia.
Potrivit anchetatorilor rusi, la 18 februarie 2014, în timpul „revolutiei Maidan” din Kiev, Kostenko ar fi aruncat cu o piatră intr-un luptator ”Berkut” (utilizarea de munitie de foc împotriva demonstratilor din ”Maidan” probabil ca nu este considerata infractiune de catre justitia rusa – n.r.).
Kostenko a negat autoritatea tribunalului care l-a condamnat.
Eliberarea lui Kostenko a fost anunțată pe Facebook de Yana Goncearova, membru al organizatiei de apărare a drepturilor omului ”RosUznik”.
„Minus un prizonier politic, aproape uitat de Ucraina. Kostenko s-a eliberat din colonia Kirovo-Cepețk”, a scris Goncearova.
Ultimul lanț hotelier internațional părăsește Crimeea ocupată
Compania americană ”Best Western Hotels & Resorts”, ultimul lanț hotelier occidental prezent în Crimeea, a părăsit peninsula ocupată ca urmare a sancțiunilor, anunță Reuters, citând doi angajați ai rețelei hoteliere din Sevastopol.
Hotelul ”Best Western Sevastopol”, o clădire din epoca sovietică de pe malul marii din portul Sevastopol, era una dintre puținele prezențe ale afacerilor internaționale rămase după anexarea peninsulei de Rusia în 2014. Alte branduri importante, printre care McDonald’s Corp și Radisson Hotels, au părăsit la scurt timp regiunea.
Hotelul continuă să funcționeze, dar nu sub brandul ”Best Western Hotel”, fiind redenumit pe site-urile de rezervare „Sevastopol Hotel and Spa”.
Plecarea ”Best Western” demonstrează faptul că, chiar și la patru ani după impunerea sancțiunilor SUA și UE, investitorii occidentali încă continuau să lucreze în Crimeea, fiind în final nevoiți să părăsească peninsula din cauza sancțiunilor.
Restrictiile impuse împotriva peninsulei prevăd interzicerea investițiilor în Crimeea, a operațiunilor de afaceri cu persoanele incluse în ”lista neagra” și interzicerea companiilor occidentale sa realizeze transferuri financiare prin intermediul băncilor din Crimeea.
Senatorii SUA propun noi măsuri restrictive împotriva Rusiei
Un influent grup de senatori americani din ambele mari partide politice au introdus un pachet de măsuri legislative menite să „apere securitatea americană de agresiunea Kremlinului”, incluzând noi sancțiuni financiare și o „puternică declarație de sprijin” pentru NATO.
Proiectul reprezintă al patrulea act legislativ circulat în Congres având ca scop pedepsirea Rusiei pentru presupusul ei amestec în alegerile din Statele Unite, agresiunile din Ucraina și Siria și alte activități „maligne”.
În afara unor noi sancțiuni, noul proiect de lege prevede și alcătuirea unui raport despre averea personală a președintelui rus Vladimir Putin, despre care mulți spun că s-a îmbogățit enorm de când se află la putere.
Contabila lui Paul Manafort a recunoscut că a ajutat la falsificarea rapoartelor financiare
Contabila lui Paul Manafort, fostul şef de campanie al preşedintelui american Donald Trump în timpul alegerilor prezidenţiale din 2016, a recunoscut în instanţă că a ajutat la falsificarea rapoartelor financiare pentru reducerea taxelor şi pentru a-l ajuta să obţină împrumuturi.
Cynthia Laporta, contabilul care s-a ocupat de finanţele lui Manafort începând cu anul 2014, a recunoscut în faţa juriului din Alexandria, Virginia falsificarea documentelor pentru a primi imunitate în cazul în care Manafort este condamnat.
Fostul şef de campanie este acuzat de 18 infracţiuni, printre care fraudă bancară, şi poate primi o pedeapsă de până la 30 de ani în închisoare dacă este găsit vinovat. Acesta a pledat nevinovat la începutul procesului.
Aceasta a recunoscut în faţa instanţei că îi este frică de o condamnare, explicând că a fost de acord cu propunerile contabile făcute de Manafosrt şi Rick Gates deoarece nu voia să creeze probleme pentru firma în care lucra sau să piardă un client atât de important.
„Regret foarte mult ceea ce am făcut”, a declarat Laporta, în a patra zi de proces în cazul lui Manafort, care este bănuit că a ascuns zeci de milioane de dolari obţinuţi din colaborările cu politicieni pro-ruşi din Ucraina pentru a evita plata taxelor.
Declaraţia făcută de Laporta, al 14-lea martor interogat de către procurori, a fost cea mai importantă în construirea cazului împotriva fostului şef de campanie.
Atât ea, cât şi alt contabilul precedent al lui Manafort, Philip Ayliff, au declarat că nu ştiau de conturile deţinute de acesta în străinătate.
Paul Manafort a încercat să ascundă venituri în valoare de zeci de milioane de doari în 30 de bănci străine din trei state diferite, au declarat procurorii.