Linkuri accesibilitate

Crucea de pe mitra patriarhul Kirill aruncă o umbră pe fruntea lui Vladimir Putin în catedrala din Moscova, 28 aprilie, 2019
Crucea de pe mitra patriarhul Kirill aruncă o umbră pe fruntea lui Vladimir Putin în catedrala din Moscova, 28 aprilie, 2019

Criza din Ucraina. Live Blog (Dan Alexe)

Ucraina văzută de la Bruxelles.

18:42 23.8.2018

NATO către Putin: Forţele noatre din Europa de Est sunt defensive, nu se compară cu desfăşurările de trupe ruseşti



NATO a respins miercuri afirmaţiile preşedintelui Vladimir Putin care sugera că forţele Alianţei din Europa de Est reprezintă o ameninţare pentru Rusia, declarând că forţele din Europa de Est sunt defensive şi nu se compară cu desfăşurările de trupe militare ale Moscovei.

"Acţiunile NATO sunt defensive, proporţionale şi pe deplin conforme cu angajamentele noastre internaţionale", a transmis purtătoarea de cuvânt a alianţei, Oana Lungescu.

"NATO a detaşat 4.000 de militari în partea estică a Alianţei pentru a descuraja orice posibilă agresiune. Aceste trupe nu se pot compara cu diviziile desfăşurate de Rusia. În schimb, Rusia are trupe în Ucraina, Georgia şi Moldova împotriva dorinţelor guvernelor lor ", a adăugat aceasta.

De asemenea, ea a contrazis afirmaţia lui Putin conform căreia alianţa militară occidentală refuzase să discute cu Rusia despre regulile zborurilor militare, spunând că aviaţia a fost un subiect dezbătut în diverse forumuri militare comune.

18:43 23.8.2018

Donald Trump nu se implică în condamnarea lui Manafort


"Mă simt foarte prost pentru Paul Manafort", a spus Trump miercuri, sosind în Virginia de Vest pentru o întrunire politică. “Dar nu mă implică", a spus el.

"Nu are nimic de-a face cu implicarea rusească, vom continua vânătoarea de vrăjitoare", a adăugat Trump.

Paul Manafort, fostul şef de campanie al preşedintelui american Donald Trump la alegerile din 2016, a fost găsit vinovat pentru opt fapte de evaziune fiscală, fraudă bancară şi ascunderea unor conturi, în special cu bani proveniți din Ucraina.

Fostul şef de campanie este acuzat de 18 infracţiuni, printre care fraudă bancară, evaziune fiscală si ascunderea unor conturi bancare din străinătate în primul caz adus în instanţă de către consilierul special Robert Mueller, ca parte a investigaţiei privind interferenţa Rusiei în alegerile din 2016.

Procesul are implicaţii majore pentru viitorul anchetei lui Mueller. Trump a numit în mod repetat procesul o "vânătoare de vrăjitoare", deoarece nu s-au găsit dovezi ale implicării ruseşti în campania sa, iar aliaţii săi de la îşi Casa Albă spun că această comisie specială ar trebui să încheie activitatea.

Procurorii spun că Manafort a colectat 65 milioane dolari în conturile bancare străine din 2010 până în 2014 şi a cheltuit peste 15 milioane de dolari pentru achiziţii de lux în aceeaşi perioadă, inclusiv haine de calitate, imobile, amenajări peisagistice şi alte articole de valoare.

Aceştia susţin, de asemenea, că Manafort a apelat la bănci pentru împrumuturi de mai mult de 20 de milioane de dolari în urma activităţii sale politice din Ucraina din 2015 şi l-au acuzat că ascunde conturile bancare din străinătate de autorităţile federale. Manafort a primit împrumuturi de la Federal Savings Bank după ce unul dintre directorii săi a încercat să obţină un post în campania şi administraţia Trump, potrivit procurorilor.

Manafort poate primi până la 305 de ani de închisoare dacă este condamnat pentru toate acuzaţiile.

13:32 26.8.2018

Experți despre Sențov: ”Chiar dacă va înceta greva foamei, unele efecte negative sunt ireversibile”


Deținutul ucrainean din Rusia, Oleg Sențov, se afla in greva foamei de peste 100 de zile. Supravietuirea o perioadă atât de lungă a devenit posibilă, probabil, datorita unor suplimente alimentare, a cărei compoziție nu este cunoscută, scrie Le Figaro.

„Corpul lui încearcă să foloseasca cât mai puțină energie și își încetinește toate funcțiile, în special cele care țin de sistemul cardio-vascular. Într-o astfel de situație, se mai observa o scădere treptată a temperaturii corpului“ – comenteaza pentru Le Figaro profesorul de nutritie la Universitatea din Lyon – Martina Laville.

Pentru a păstra puțina energie pe care o are, Sențov stă culcat toată ziua. El a fost de acord să i se administreze suplimente alimentare pentru a evita hrănirea forțată și el bea peste 3 litri de apa pe zi.

Cu toate acestea, pe termen lung, greva foamei supune corpul unui test grav, iar pseudoalimentarea doar amana rezultatul fatal. „Noi nu știm ce compoziție au suplimentele alimentare care îi sunt administrate, dar știm că aportul de vitamine poate doar sa susțina funcția celulelor, iar hidratarea îți permite să rezisti nu mai mult de patruzeci de zile“, – spune nutritionistul.

O astfel de pierdere gravă în greutate – 30 kg – indică faptul că regizorul ucrainean a epuizat deja resursele corpului său.

Lipsa de proteine reprezintă o mare amenințare pentru Oleg Sențov. Împreuna cu consumul important de apă, un astfel de deficit poate provoca hiponatremie, o afecțiune asociată cu excesul de apă în celule. Neuronii sunt foarte sensibili la o astfel de tulburare, ceea ce poate duce la pierdere de cunostinta și chiar coma. „Cel mai mare pericol în această situație este o infectie, deoarece proteinele sunt cruciale pentru sistemul nostru imunitar. În cazul în care devine infectat de un agent patogen, corpul său nu va avea nicio șansa sa reziste în fața infectiei, care ar putea sa-l infranga“ – subliniază Martina Laville.

„Dacă Oleg Sențov va opri greva foamei, poate avea, de asemenea, sechele grave, cum ar fi tulburări tiroidiene, pierderea auzului sau orbirea. Reluarea alimentatiei implică alte riscuri, în special cardiace și respiratorii. Pentru limitarea acestor riscuri este extrem de important ca pacientului sa i se introduca treptat glucoza si proteinele pentru a completa rezervele de proteine”.

13:33 26.8.2018

Ucraina şi-a celebrat independenţa printr-o paradă militară fără precedent


Ucraina, confruntată de peste patru ani cu un conflict devastator cu separatiştii proruşi, şi-a celebrat vineri împlinirea a 27 de ani de la declararea independenţei printr-o paradă militară de o amploare fără precedent.

Semn al susţinerii americane pentru Kiev, consilierul pentru securitatea naţională al preşedintelui SUA, John Bolton, a asistat la această paradă pe bulevardul Kreşciatik din Kiev, alături de mii de spectatori dintre care mulţi erau îmbrăcaţi în cămăşi cu broderii tradiţionale, devenite un simbol patriotic în ultimii ani ca reacţie la criza cu Moscova.

Circa 4.500 de militari şi 250 de piese de armament şi echipament militar, între care rachete antiaeriene S-300 şi Buk, lansatoare de rachete multiple Grad, dar şi rachete antitanc Javelin vândute în acest an de Washington Ucrainei au participat la paradă.

"Este cea mai mare paradă după declararea independenţei Ucrainei", a afirmat pentru AFP Viktoria Kuşnir, purtătoare de cuvânt a ministrului apărării.

Pentru prima oară după 2009, aviaţia (elicoptere de luptă, avioane de vânătoare, bombardiere) a participat la paradă.

Altă noutate, o unitate compusă doar din femei, studente la universităţi militare, a participat la eveniment.

Militari veniţi din zece ţări care susţin Kievul ( SUA, Canada, Marea Britanie, Polonia ...) au luat parte de asemenea la defilare.

Această etalare de forţe contrastează cu starea precară a armatei ucrainene la începutul conflictului, cu echipamente depăşite şi trupe demoralizate. Unităţi de voluntari independente fuseseră atunci create pentru a lupta împotriva rebelilor susţinuţi militar - potrivit Kievului şi Occidentului - de Moscova.

"Noi nu numai că am rezistat, nu numai că am supravieţuit, ci de asemenea ne-am dezvoltat muşchii şi am creat o armată puternică", a declarat preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, aflat în funcţie din 2014 şi care intenţionează să candideze pentru al doilea mandat în primăvara viitoare.

Reforma, adică renaşterea armatei naţionale după începerea conflictului din estul Ucrainei, constituie deja unul dintre argumentele cheie ale campaniei sale.

Joi, el şi-a cerut scuze pentru că a "făcut promisiunea unei reuşite rapide a operaţiunii antiteroriste" după alegerea sa în 2014.

Conflictul cu separatiştii proruşi din estul ţării s-a soldat de atunci cu peste 10.000 de morţi.

Acordurile de pace semnate în 2015 la Minsk şi instituirea a numeroase armistiţii au permis reducerea considerabilă a confruntărilor, dar violenţe încă izbucnesc cu regularitate.

Joi, cinci soldaţi ucraineni au fost ucişi şi alţi şapte răniţi în luptele cele mai violente din ultimele luni.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG