Din memoriile lui Hollande: „O să vă zdrobesc!” – striga Putin la Poroșenko
Fostul președinte francez François Hollande a publicat o carte de memorii numită „Lecții de putere”. Pe paginile volumului el relateaza detalii de la negocierile în „format normand”, încheiate cu semnarea acordurilor de la Minsk în februarie 2015.
„Intențiile lui Vladimir Putin erau destul de evidente – scrie Hollande. – El voia să păstreze influența asupra regiunilor vorbitoare de limba rusa (din Ucrainai) și să slăbească puterea proeuropeană de la Kiev“.
Politicianul își amintește că Vladimir Putin și Petro Poroșenko deseori au facut schimb de replici dure si cu ton ridicat. Șeful Kremlinului îl amenințat direct pe liderul Ucrainei că ”îl va zdrobi” și s-a tradat afirmand că trupele sale au atacat forțele ucrainene în Donbas.
„Poroșenko și Putin au ridicat în mod constant vocile. Presedintele rus a fost atât de nervos încât l-a amenințat direct ca armata sa o va zdrobi definitiv pe cea a omologului. Acets lucru a trdat faptul ca trupele ruse se afla în estul Ucrainei. Putin a realizat ce a spus și imediat s-a calmat …“ – își aminteste Hollande.
„Poroșenko a apărat necontenit suveranitatea țării sale, în timp ce Putin cerea autonomie pentru “provincia rebela” și a vrut să întârzie încetarea focului încă trei săptămâni. A fost atât de dur, încât nega legătură directă cu liderii teroristi, spunând că el nu poate decide pentru ei, a cerut chiar ca ei să fie consultati”, – mai scrie fostul președinte al Franței.
Politicianul își amintește că primul proiect al acordurilor de la Minsk a fost întocmit personal de cancelarul Germaniei, Angela Merkel.
Potrivit lui Hollande, după o noapte de nesomn dedicată discuțiilor, părțile au convenit asupra încetării focului, retragerii armelor grele și schimbului de prizonieri. Dar apoi liderul Kremlinului a făcut o mișcare neașteptată.
„Dintr-o dată, Putin a declarat că este necesar să se consulte cu emisarii lideriilor separatiștilor, care nu se stie unde se afla, la Minsk, într-un hotel sau într-un birou vecin, nu i-am văzut deloc?“ – spune Hollande.
După aceea, Putin a plecat, iar Merkel, Hollande și Poroșenko au incercat sa se odihneasca în fotoliile lor. La nouă dimineața s-a aflat că teroriștii „nu accepta acordul”.
„Noi am insistat la o întâlnire imediată cu președintele Rusiei, și în timp ce noi am încercat cum am putut să dormim în camera de negocieri, am aflat ca Putin a dormit pe un pat într-un birou alaturat, pat care chiar părea confortabil … El s-a odihnit timp de două ore și parea mai odihnit ca noi … „, își amintește Hollande.
Liderul Crimeei dă în judecată Ucraina pentru sancțiunile care i-au fost impuse
Șeful Crimeei anexate de Rusia, Serghei Aksenov, a intentat un proces la Tribunalul Administrativ al Districtului Kiev, cerând ridicarea sancțiunilor personale impuse împotriva sa, a anuntat serviciul de presă al instantei de judecata.
Procesul a fost intentat împotriva Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, care a impus măsuri restrictive împotriva lui Aksenov. Oficialul cere instantei sa anuleze această decizia Consiliului, pe care o considera ilegală.
Serviciul de presă notează că în calitate de „pârâți” în proces mai apar președintele Ucrainei Petro Poroșenko, Guvernul, SBU, precum și Banca Națională.
Anterior, Serghei Aksenov afirma că sancțiunile Ucrainei împotriva Crimeei sunt inutile.
„Pentru noi, credeți-mă, aceste sancțiuni nu au niciun efect”, a declarat el în urma cu cateva luni.
Patriarhul rus Kirill s-a exprimat împotriva autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei
La Istanbul, s-a încheiat astăzi Synaxis-ul – Adunarea generala a episcopilor – Patriarhiei Ecumenice a Bisericii Ortodoxe a Constantinopolului, la care, s-a discutat problema acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Potrivit corespondentului ucrainean al „Gromadska“, episcopii la Istanbul au confirmat faptul că Patriarhia de Constantinopol are dreptul sa acorde autocefalie chiar daca alte biserici se opun acestui act. Momentan nu există o confirmare oficială a acestei informații.
Synaxisul episcopilor nu va lua decizie privind acordarea autocefaliei, aceasat urmand sa fie luata de Sinodul Patriarhiei de Constantinopol din luna octombrie.
Cererea de acordare a autonomiei bisericii locale unificate a Ucraineu a fost adresata Patriarhului Ecumenic Bartolomeu de catre parlamentul Ucrainei si sustinuta de presedintele Petro Poroșenko.
Biserica Ortodoxă Rusă (Patriarhia Moscovei) este categoric împotriva acordării autocefaliei pentru Biserica ucraineană. Patriarhul ”Moscovei și al Întregii Rusii”, Kirill a declarat duminică că „este imposiil sa se rupa unitatea spirituală a Sfintei Rusii“, ca unitatea Bisericii definește cale spirituala a popoarelor „întregii Rusii”, iar dacă aceasta va fi rupta, „nu se știe în general ce se va întâmpla cu Biserica Ortodoxă”.
Totodata, Kirill nu a comentat rezultatele întâlnirii sale cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care a avut loc la 31 august și la care, așa cum era de așteptat, a fost discutata problema ucraineană. Ambele părți au emis comunicate în care întâlnirea a fost descrisa ca una ”cordială și prietenoasă”.
După întâlnire, un reprezentant de rang înalt al Bisericii din Constantinopol a declarat reporterilor că Bartolomeu i-a confirmat lui Kirill ca problema autocefaliei bisericii ucrainene este într-adevăr pe ordinea de zi.
Aleksandr Zaharcenko a fost înmormântat
Zeci de mii de oameni au participat duminică la înmormântarea liderului separatist din Donețk, Aleksandr Zaharcenko ucis vineri într-un atac cu bombă la o cafenea.
Aleksandr Zaharcenko era numit "frate" şi "erou" de apropiaţii preşedintelui rus Vladimir Putin.
O mulţime de admiratori, între care mulţi în lacrimi, cu flori în mâini, aşteptau în faţa sicriului, aşezat într-un teatru şi acoperit cu un drapel, preşedintelui autoproclamat din Doneţk al Republicii populare care a fost ucis vineri într-o explozie.
Într-un comunciat difuzat de agenţia de presă oficială a Republicii autoproclamate Doneţk, un consilier apropiat al lui Putin, Vladislav Surkov, a vorbit despre liderul separatist ca despre un "frate".
Potrivit autorităţilor locale, în jur de 100.000 de persoane i-au adus deja omagiu şefului separatist. Printre acestea s-a aflat şi preşedintele Republicii separatiste Oseţia de Sud, Anatoli Bibilov.
Transportul public a fost temporar suspendat în oraş şi bărbaţi înarmaţi au coordonat circulaţia în centrul Doneţkului.
Pancarte uriaşe cu portretul lui Aleksandr Zaharcenko au fost ridicate şi pe una dintre ele era scris: "Avem o patrie mamă: Rusia".
Mulţi dintre cei prezenţi acuzau Ucraina de moartea liderului lor. Autorităţile pro-ruse au decis un doliu de trei zile, până luni, şi începerea anului şcolar a fost amânată până marţi.
Explozia dintr-o cafenea l-a ucis pe Zaharcenko, în vârstă de 42 de ani, şi a provocat moartea gărzii sale de corp şi rănirea a 12 persoane. Autorităţile rebele şi Moscova presupun că Kievul este la originea exploziei, în timp ce Ucraina atribuie acest asasinat disputelor interne din mişcarea rebelă, "susţinută şi finanţată" de Moscova, potrivit purtătoruluid e cuvânt al ministerului Afacerilor Străine.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că noi negocieri privind situaţia din Ucraina în aşa-numitul format de discuţii Normandia (Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania) sunt imposibile în urma asasinării lui Zaharcenko.
'Discuţii despre viitoare întâlniri în formatul Normandia, aşa cum mulţi dintre partenerii noştri europeni ar fi dorit, sunt imposibile', a spus Lavrov în faţa presei. 'Este o situaţie serioasă, care trebuie analizată', a completat el, referindu-se la uciderea lui Zaharcenko, liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk. Acesta din urmă, şi-a pierdut viaţa vineri (la vârsta de 42 de ani) într-o explozie la o cafenea din capitala regiunii, la mică distanţă de domiciliul său.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, potrivit agenţiei EFE, că 'moartea lui Zaharcenko va conduce fără îndoială la creşterea tensiunilor în regiune, fapt care nu va contribui la crearea condiţiilor pentru a începe aplicarea acordurilor de la Minsk'. Acest asasinat este 'o provocare ce va avea consecinţe foarte negative pentru situaţia din regiune', a insistat Peskov în declaraţia dată presei la Soci, staţiunea rusă de la Marea Neagră.
În urma deflagraţiei produse la respectiva cafenea din oraşul Doneţk, pe lângă Zaharcenko a mai fost ucisă o persoană şi alte nouă sunt rănite.
La câteva ore după atentat, autorităţile autoproclamatei Republici Populare Doneţk au anunţat că au fost arestaţi cei care au executat atacul şi au acuzat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) că a organizat acest asasinat.
În replică, un responsabil de rang înalt al SBU, Igor Guskov, a negat orice implicare a Kievului în acel atentat şi a sugerat că acesta ar putea fi rezultatul unei reglări de conturi, neexcluzând de asemenea nici o eventuală operaţiune a serviciilor secrete ruse pentru 'a elimina o figură atât de odioasă'.
'Preşedinţia' provizorie a autoproclamatei Republici Populare Doneţk a fost preluată de Dmitri Trapeznikov, în vârstă de 37 de ani, până în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al aceleiaşi identităţi separatiste, el promiţând că va continua politica de integrare cu Federaţia Rusă cu obiectivul ca în viitor provincia Doneţk să fie încorporată acesteia din urmă.
Din 2016, cand razboiul din Donbas se afla in faza de armistitiu incalcat, în Donbas au fost asainați cei mai importanti comandanți de ”militii pro-ruse” – Pavel Dremov, Alexandr Bednov, Alexei Mozgovoi, Evgheni Isacenko. Toti acestia au fost rivali ai liderului LNR – Igor Plotnițki – care la randul sau a supraviețuit unei tentative de asasinat (ulterior a fugit in Rusia si se pare ca este sub arest). În închisoarea separatista (în conformitate cu versiunea oficială – prin sinucidere) a murit un alt comandant rebel din Lugansk – Gennadiy Țâpkalov.
Apoi, în octombrie 2016, a venit randul ”multglorificatului erou” Motorola, comandantul unitatii „Sparta” (numele sau Arseni Pavlov), iar în februarie 2017 si a amicului sau, comandantul batalionului„Somalia” Mihail Tolstîh (zis „Ghivi”). Si atunci Kievul a afirmat ca asasinatele fac parte din campania de inlaturare a martorilor periculosi pentru regimul lui Putin.
De altfel, si unii jurnalistii independenti din Rusia (de ex. Iulia Latînina) cred ca asasinatele din DNR-LNR sunt comandate de la Moscova, pentru a „inlatura martorii”, in special in cazul doborârii Boeingului MH-17.
De altfel, detaliile asasinatului lui Zaharcenko ne sugereaza ca doar cineva din interior, cu acces la cea mai pazita cladire din Donetk, putea organiza aceasta operatiune.
Bomba care l-a ucis pe Zaharcenko a fost plasată in cafeneaua „Separ” detinuta de seful garzii lui Zaharcenko și atent păzită din cauza vizitelor frecvente ale unor ”oaspeți de rang înalt”. În plus, doar cineva din anturajul liderului putea transmite asasinilor informații exacte despre deplasarile și programul liderului rebel.
