Ucraina va construi o bază militară în zona Mării Azov
Ucraina va construi o bază militară în zona Mării Azov, în nordul Mării Negre, pentru contracararea ameninţărilor Rusiei
Ucraina suplimentează capacităţile militare în nordul Mării Negre, pentru contracararea Rusiei
Kievul acuză Rusia că a continuat suplimentarea prezenţei militare în apropierea frontierelor Ucrainei.
"Toate acţiunile din zona Mării Azov constituie elemente pentru consolidarea prezenţei ucrainene în această regiune, pentru a putea avea o reacţie adecvată la posibilele provocări lansate de Rusia", afirmă şeful Statului Major al armatei ucrainene Viktor Mujenko.
Ucraina, care acuză Rusia că a intensificat controalele maritime şi împiedică trecerea a zeci de nave ucrainene, intenţionează să construiască o bază militară în zona Mării Azov. Administraţia SUA a cerut Rusiei "să înceteze persecutarea" navelor ucrainene şi a oferit Forţelor Navale ucrainene nave militare de patrulare.
Ucraina critică o tentativă a Moscovei de a-i sufoca porturile, cruciale în exportul producţiei sale metalurgice, şi chiar că ar pregăti o ofensivă contra Mriupolului, ultimul mare oraş aflat sub controlul Kievului în est.
Moscova caută să ”blocheze porturile ucrainene de la Marea Azov, să facă să crească tensiunea şi - nu putem exclude - să lanseze o ofensivă militară asupra Mariupolului”, afirma în iulie preşedintele Petro Poroşenko.
La sfârşitul lui august, Statele Unite denunţau o ”hărţuire a transportului internaţional” care afectează ”sute de nave comerciale”. La începutul lui septembrie, reprezentanţa UE în Ucraina a acuzat, la rândul ei, Moscova de ”obstrucţionarea şi întârzierea trecerii” cargoboturilor.
Moscova aruncă vina pe Kiev, purtătoarea sa de cuvânt Maria Zaharova dând asigurări că ”controalele efectuate de Rusia vizează exclusiv să-i asigure securitatea”. ”Am văzut, în practică, de ce sunt capabile elemenetele radicale ucrainene”.
Difucultăţile au apărut odată cu construirea de către Moscova a unui foarte controversat pod de 19 kilometri lungime în Strâmtoarea Kerci, care leagă Crimeea anexată de Rusia.
Instalarea arcadelor podului, în 2017, a ”tăiat calea unei părţi a navelor, prea mari pentru a putea să treacă pe dedesubt”, a declarat pentru AFP Oleksandr Oliinîk, directorul Portului Mariupol.
Anul acesta, Paza de Coastă rusă a început să încetinească vapoare, oficial în vederea unor controale.
Aceste întârzieri provoacă pierderi importante armatorilor şi porturilor, care îşi pierd clienţii. Fiecare zi de aşteptare a unui cargobot îi costă ”între 5.000 şi 15.000 de dolari” pe proprietarii lui, spune el. ”Într-o bună zi, armatorii vor ajunge să ne spună basta, nu ne mai interesează!”.
În primele şapte luni ale anului, veniturile porturilor Mariupol şi Berdiansk au scăzut cu aproape un sfert faţă de aceeeaşi perioadă a lui 2017, potrivit presei.
Numai în mai Moscova a transferat cinci dintre navele sale militare de la Marea Caspică spre marea Azov, ”dându-şi o nouă capacitate de atac”, potrivit unei publicaţii a centrului de analiză Jamestown Foundation din aceeaşi lună.
În iulie, Kievul a acuzat că aproximativ 40 de vedete de luptă se aflau deja la Marea Azov.
”Prezenţa forţelor armate ruse a devenit provocatoare şi agresivă”, a declarat recent la Kiev emisarul special american Kurt Volker.
În replică, Ucraina a transportat pe uscat, în septembrie, două navete blindate de artilerie în portul Berdiansk şi, potrivit ambasadorului său în Statele Unite, negociază cu Washingtonul să obţină două ambarcaţiuni de patrulare de clasa Island.
Duminică, două nave ucrainene au intrat în Marea Azov prin Strâmtoarea Kerci, către Berdiansk, cu scopul de a eeveni, potrivit preşdintelui Poroşenko, ”o nouă bază a Forţelor navale ucrainene”.
Klimkin numește depozitul de muniții din Transnistria o amenințare la adresa Ucrainei
Depozitul de muniții rusești din satul Colbasna din Transnistria reprezintă o amenințare fundamentală în domeniul siguranței și al ecologiei pentru Ucraina și Moldova, a declarat Ministrul de externe al Ucrainei, Pavel Klimkin, la conferința de presă comună cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Tudor Ulianovschi.
Ministrul ucrainean a menționat că a purtat negocieri detaliate cu omologul său moldovean „cu privire la întregul spectru al relațiilor bilaterale și al agendei noastre europene”. „Dar accentul principal … este că avem un trecut comun, provocări comune în sensul protejării integrității și suveranității noastre teritoriale și sunt absolut sigur că există un viitor european comun”, a spus Klimkin.
„Ambele țări suferă din cauza agresiunii ruse și din cauza prezenței militare ruse. Lucrăm în mod constant pe toate platformele internaționale, precum și în contextul eliberării Transnistriei de prezența rusă. Existe primele semne pozitive, deși foarte slabe, în sensul că cel puțin de acum in Transnistria mașinile vor avea plăcuțe de înmatriculare obișnuite. Din păcate, acest lucru nu înseamnă că provocările care vin din Transnistria se vor opri, deoarece se fac tentative de destabilizare a Ucrainei de către Rusia inclusiv dinspre teritoriul Transnistriei”, a spus Klimkin.
„Vom lucra împreună pentru a elimina amenințarea reprezentata de depozitul rusesc de munitii din satul Colbasna. Este o amenințare fundamentală pentru ambele țări. Este o amenințare în domeniul securității și, în sensul prezenței trupelor rusești și al unei amenințări fundamentale pentru mediul inconjurator”, – a spus Klimkin.
Colbasna este un sat din raionul Rîbnița din Moldova, parte a republicii nerecunoscute a Transnistriei. Depozitele militare din satul Colbasna au fost înființate în anii 1940.
Începând cu anul 2000, volumul de arme și muniții ale Rusiei în Transnistria a fost de aproximativ 42.000 de tone. Din 2000 până în 2004, aproximativ 50% din arme, echipamente militare și muniții au fost îndepărtate sau distruse la fața locului. În stoc, potrivit diferitelor estimări, rămân între 19.000 și 21.500 de tone de muniții: proiectile, bombe, mine, grenade și cartuse.
Ucraina suspectează Rusia că ar avea arme sau infrastructuri nucleare în Crimeea
Ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin, a declarat marţi că Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în martie 2014, a devenit o 'mare bază militară' a Moscovei, afirmând că autorităţile de la Kiev au 'suspiciuni rezonabile' cu privire la existenţa unor 'arme nucleare sau cel puţin a unor infrastructuri pentru arme nucleare' în peninsulă.
Într-un interviu acordat postului de televiziune ATR, şeful diplomaţiei ucrainene a asigurat că Rusia efectuează din Crimeea livrări de echipamente militare, bunăoară, către Siria.
Ministerul de Externe al Ucrainei intenţioneze să elaboreze un proiect de rezoluţie privind 'militarizarea Crimeii ocupate' pe care îl va prezenta Adunării Generale a ONU, a spus Klimkin.
Nu este pentru prima oară când Kievul acuză Rusia de instalarea unor presupuse arme nucleare în Crimeea, notează în acest context publicaţia rusă Vzglia (pro-Kremlin). Anul trecut, preşedintele Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean), Andrii Parubii, a declarat în cadrul unei sesiuni a Adunării Parlamentare a NATO că Moscova ar planifica să instaleze, iar - conform unor informaţii - ar fi 'instalat deja' 'armament nuclear ofensiv' în Crimeea. În replică, senatorul rus Franţ Klinţevici a declarat că Moscova nu are niciun motiv pentru a desfăşura arme nucleare în Crimeea şi l-a criticat pe preşedintele Radei pentru 'demonizarea' Federaţiei Ruse.
Cu toate acestea, în 2015, Ministerul de Externe rus a declarat că Crimeea este componentă a Federaţiei Ruse şi, prin urmare, Moscova are dreptul de a instala arme nucleare în peninsulă, aminteşte Vzgliad.
Expertul militar rus Konstatin Sivkov, vicepreşedintele Academiei pentru probleme geopolitice din Moscova (think tank) a catalogat afirmaţia făcută marţi de ministrul de externe ucrainean drept 'declaraţia unui nebun', notează publicaţia menţionată.
'În genere, armele nucleare nu sunt amplasate într-o zonă de graniţă, ci adânc în teritoriul unei ţări pentru a nu permite să fie distruse de către un potenţial inamic în cazul unui conflict militar, întrucât armele nucleare sunt primele vizate' într-un eventual conflict, a explicat expertul citat pentru Vzgliad.
Avakov susţine că unul din suspecţii în cazul Skripal l-a ajutat pe Viktor Ianukovici să fugă în Rusia
Ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a declarat marţi că unul din suspecţii în cazul Skripal a fost identificat în Ucraina ca fiind cel care l-a ajutat pe fostul preşedinte Viktor Ianukovici să fugă în Rusia în urma protestelor din 2014
La începutul lunii septembrie, procurorii britanici au acuzat doi cetăţeni ruşi, Alexander Petrov şi Ruslan Boşirov, de atacul neurotoxic comis în luna martie în oraşul Salisbury, ce l-a vizat pe fostul spion rus Serghei Skripal şi pe fiica acestuia.
Avakov nu a specificat care din cei doi suspecţi l-au ajutat pe Ianukovici să fugă în Rusia. Declaraţia acestuia a fost făcută în urma unei întâlniri cu un ministru britanic.
Purtătorul de cuvânt al ministrului ucrainean de Interne a refuzat să dea mai multe detalii.
Un avocat al fostului preşedinte Viktor Ianukovici a negat anterior că suspectul în cazul Skripal l-a ajutat pe acesta să fugă în Rusia în 2014.
"Ministrul de Interne Arsen Avakov a menţionat că unul dintre suspecţii în atacul din Salisbury, un ofiţer GRU din Federaţia Rusă, a fost recunoscut în Ucraina ca fiind persoana implicată în transportarea fostului preşedinte Ianucovici din Ucraina", se arată în comunicat.
Serghei Skripal, în vârstă de 66 de ani şi fiica sa, Iulia, în vârstă de 33 de ani, au fost otrăviţi cu agentul neurotoxic Noviciok în luna martie. Rusia neagă orice implicare, iar cei doi suspecţi susţin că au vizitat oraşul Salisbury, dar ”în calitate de turişti”.