Senţov a ieşit din greva foamei
Cineastul ucrainean Oleg Senţov, aflat în detenţie în Rusia, a pus capăt grevei foamei declanşate în urmă cu peste patru luni, a declarat vineri, pentru agenţia Interfax, directorul adjunct al administraţiei penitenciare din Rusia, relatează AFP.
"El a încheiat greva foamei", a declarat Vitali Maximenko despre Oleg Senţov, care s-a opus anexării Crimeii şi a fost încarcerat pentru "terorism" şi "trafic de arme" în Rusia, acuzaţii de care s-a declarat nevinovat.
Avocatul lui Senţov nu a putut fi contactat până în prezent pentru a confirma informaţia, notează AFP.
Potrivit lui Vitali Maximenko, "cei mai buni nutriţionişti de la Moscova au elaborat un regim special pentru ieşirea sa din greva foamei", adăugând că regizorul "a ales viaţa".
Oleg Senţov a intrat în greva foamei pe 14 mai pentru a cere eliberarea tuturor "deţinuţilor politici" ucraineni deţinuţi în Rusia.
Arestat în Ucraina după anexarea peninsulei de către Rusia în 2014, el a fost condamnat la 20 de ani de detenţie la finalul unui proces calificat drept "stalinist" de Amnesty International şi denunţat de Kiev, Uniunea Europeană şi SUA.
Ultima fotografie cu cineastul ucrainean, difuzată sâmbătă de serviciul penitenciar rus, arată un medic care îl consultă pe Oleg Senţov într-un cabinet medical, dezbrăcat până la brâu. Cineastul de 42 de ani, care are o înălţime de 1.90, a pierdut mult în greutate.
Ţările din G7 şi numeroase personalităţi din lumea culturală au cerut eliberarea lui Oleg Senţov.
În pofida declaraţiilor alarmiste ale apropiaţilor săi privind degradarea stării sale de sănătate, Kremlinul a repetat în mai multe rânduri că o graţiere prezidenţială nu poate fi acordată decât la solicitarea deţinutului, ceea ce Oleg Senţov a refuzat să facă.
Summitul ţărilor membre ale GUAM se desfăşoară la Chişinău
Reuniunea şefilor de guverne ai statelor membre ale Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (GUAM) din care fac parte Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Republica Moldova are loc la Chişinău.
În cadrul reuniunii au fost deja abordate subiecte de interes comun pentru ţările membre, în vederea impulsionării cooperării între cele patru state şi va fi semnat un protocol de colaborare în domeniul vamal, potrivit unui comunicat al executivului de la Chişinău.
În marja summit-ului GUAM, premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a avut întrevederi cu omologii săi din Ucraina şi Georgia, Volodimir Groisman şi Mamuka Bakhtadze, precum şi cu vicepremierul Azerbaidjanului, Ali Akhmedov.
Republica Moldova deţine în acest an Preşedinţia GUAM, organizaţie creată în 1997 pentru a constitui o alternativă la Comunitatea Statelor Independente.
Ungaria expulzează un consul ucrainean, ca răspuns la expulzarea consulului ungar de la Beregovo
Ungaria va expulza un consul ucrainean în răspuns la expulzarea anunţată de Ucraina a unui consul ungar, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto.
Anunţul său a venit după ce mai devreme joi Ucraina l-a declarat persona non grata pe consulul Ungariei la Beregovo şi l-a invitat să părăsească ţara în interval de 72 de ore, pe fondul tensiunilor dintre cele două ţări legate de eliberarea de paşapoarte ungureşti unor cetăţeni ucraineni de etnie maghiară.
Ministrul ungar de externe şi-a reiterat, în conferinţa de presă organizată joi la Budapesta, avertismentul că ţara sa ar putea bloca aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană şi NATO.
La 20 septembrie, agenţia ucraineană de presă (oficială) Ukrinform a publicat o înregistrare video cu o ceremonie la Consulatul Ungariei din Beregovo (Beregszasz, în maghiară, oraş situat la frontiera dintre Ucraina şi Ungaria), în cadrul căreia au fost înmânate paşapoarte ungureşti unor etnici maghiari, care au depus jurământ de credinţă Ungariei, înregistrare în care se afirma că acestora li s-ar fi cerut să nu informeze autorităţile ucrainene în legătură cu obţinerea dublei cetăţenii.
Ucraina, care interzice dubla cetăţenie, deşi nu are prevăzute sancţiuni legale pentru cei care au primit-o, a declanşat o anchetă privind eliberarea de paşapoarte ungare la Beregovo, iar ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin a ameninţat cu expulzarea consulului Ungariei pentru ceea ce a calificat drept 'o provocare pentru securitatea naţională’.
Ucraina a inaugurat prima sa centrală fotovoltaică la Cernobîl
Ucraina a inaugurat prima sa centrală fotovoltaică în zona cu radioactivitate ridicată din jurul centralei nucleare de la Cernobîl, unde în 1986 a avut loc cel mai mare dezastru nuclear din istorie.
Noua centrală numără aproximativ 3.800 de panouri fotovoltaice instalate pe o suprafaţă de 1,6 hectare la câteva sute de metri de reactorul avariat. Capacitatea acestei centrale este una modestă, de un megawat, suficientă însă pentru a acoperi consumul a aproximativ 2.000 de apartamente.
"Astăzi am conectat centrala la sistemul electric ucrainean", a anunţat Ievgeni Variagin, directorul companiei ucraineano-germane Solar Cernobîl, care este în spatele acestui proiect. Solar Cernobîl a investit un milion de euro în acest proiect iar directorul Ievgeni Variagin a subliniat că până la finele lui 2019 centrala ar urma să ajungă la o capacitate totală de 100 de megwaţi.
La trei decenii după ce catastrofa de la Cernobîl a dus la mutarea a peste 300.000 de persoane, autorităţile de la Kiev încearcă să găsească o utilizare pentru o suprafaţă de teren, de două ori mai mare decât oraşul Los Angeles, care înconjoară fosta centrală nucleară. Radiaţiile de la Cernobâl vor persista în sol timp de câteva secole dar aceasta nu împiedică folosirea zonei pentru agricultură sau păduri.
Autorităţile de la Kiev vor să dezvolte producţia naţională de energie şi începând din 2009 achiziţionează energia provenită din sursele regenerabile la cel mai ridicat preţ din Europa. În plus, costul scăzut al terenurilor precum şi prezenţa unei reţele electrice dezvoltate sunt atuuri pentru zona din jurul centralei nucleare de la Cernobîl.
Reactorul numărul patru al centralei nucleare de la Cernobâl a explodat în data de 26 aprilie 1986, contaminând până la trei sferturi din teritoriul Europei, potrivit unor estimări. După catastrofă, autorităţile sovietice au evacuat sute de mii de persoane de pe un teritoriu de peste 2.000 de kilometri pătraţi, care a rămas abandonat. Potrivit autorităţilor ucrainene, omul nu va putea reveni în această zonă timp de încă 24.000 de ani însă o prudentă exploatare industrială este posibilă.