Ambasadorul Ucrainei, convocat de guvernul ungar după ce a apărut o 'listă a morţii' cu cetăţeni maghiari din Transcarpatia
Guvernul ungar l-a convocat miercuri pe ambasadorul Ucrainei pentru a-i cere explicaţii despre publicarea datelor cetăţenilor ucraineni care au şi cetăţenie maghiară, date pe care Budapesta le-a descris o 'listă a morţii', transmit agenţiile MTI şi EFE.
"Politica anti-maghiară a Ucrainei a trecut la un nou nivel", a declarat în faţa presei secretarul de stat din MAE ungar Levente Magyar. El a spus că Ungaria pregăteşte 'liste ale morţii' cu identitatea cetăţenilor ucraineni de etnie maghiară din regiunea Transcarpatia.
Potrivit aceluiaşi oficial, pe website-ul Parlamentului de la Kiev "se pledează pentru expulzarea colectivă a celor care au dublă cetăţenie ucraineană şi ungară", secretarul de stat Levente Magyar făcând astfel referire la o iniţiativă cetăţenească al cărei ecou s-a făcut website-ul Parlamentului de la Kiev.
Portalul ungar de ştiri 'hvg' aminteşte că organizaţia de extremă dreapta ucraineană Myrotvorets a publicat o listă cu numele şi adresele cetăţenilor ucraineni care deţin paşapoarte ungare.
În plus, "Ucraina desfăşoară trupe de securitate şi militari în apropierea frontierei cu Ungaria", a mai spus Levente Magyar. El a vorbit şi despre o nouă 'bază militară' ucraineană în Transcarpatia, la numai câţiva kilometri de frontieră, calificând drept "surprinzător" faptul că Ucraina are capacitatea de a crea o asemenea bază aproape de graniţa cu UE şi NATO în pofida conflictului din estul Ucrainei.
Guvernul de la Budapesta a început să acorde în anul 2011 cetăţenia ungară etnicilor unguri din străinătate, mai ales din ţările vecine.
La 20 septembrie, agenţia ucraineană de presă (oficială) Ukrinform a publicat o înregistrare video cu o ceremonie la Consulatul Ungariei din Beregovo (Beregszasz, în maghiară, oraş situat la frontiera dintre Ucraina şi Ungaria), în cadrul căreia au fost înmânate paşapoarte ungureşti unor etnici maghiari, care au depus jurământ de credinţă Ungariei, înregistrare în care se afirma că acestora li s-ar fi cerut să nu informeze autorităţile ucrainene în legătură cu obţinerea dublei cetăţenii. Ucraina interzice dubla cetăţenie, dar nu are prevăzute sancţiuni legale pentru cei care o primesc.
Ulterior, pe 4 octombrie, Ucraina l-a declarat persona non grata pe consulul Ungariei la Beregovo, la rândul ei Budapesta expulzând apoi un consul ucrainean.
Explozia de la un depozit de muniţie din Ucraina a fost „cel mai probabil sabotaj”
Explozia produsă în noaptea de marţi spre miercuri la un depozit de muniţie din regiunea Chernihiv din Ucraina a fost „cel mai probabil sabotaj”, au transmis autorităţile, adăugând că investighează situaţia pentru alte posibile opţiuni.
„Intensitatea exploziei sugerează că cel mai probabil a fost sabotaj”, a declarat Rodyon Tymoshenko, şeful forţelor armate, adăugând că incidentul a fost provocat de patru explozii separate.
Explozia puternică urmată de un incendiu a cauzat evacuarea a mii de persoane din oraşul Ichnya din regiunea Chernihiv, situat la aproximativ 176 kilometri nord de capitala Kiev.
Autorităţile au transmis că nu au existat victime în urma incidentului.
Prim-ministrul ucrainean Volodymyr Groysman a transmis prin intermediul unui mesaj pe Twitter că autorităţile locale vor asigura adăpost pentru toate persoanele evacuate.
Incendiul și exploziile au început în jurul orei locale 03.30 (0.30 GMT) într-un arsenal care acoperă 680 de hectare într-un mic oraș din Droujba din regiunea Cernihiv, la 130 de kilometri nord-est de Kiev.
Autoritățile nu au raportat decedați sau răniți, dar peste 12.500 de oameni din aproximativ 30 de localități pe o rază de 16 kilometri au fost evacuate sau au părăsit zona singuri, potrivit unui comunicat al Serviciului pentru Situații de Urgență.
Președintele Petro Poroșenko a convocat o reuniune a oficialilor forțelor de ordine, iar premierul Volodîmîr Hroisman a făcut o vizită la fața locului.
”Aștept rapid rezultatele investigației”, a spus Poroșenlo, care a cerut intervievarea tuturor gardienilor care erau la post în timpul accidentului.
Acesta a mai spus că având în vedere proximitatea graniței cu Rusiei, ”este privilegiată teza sabotajului”.
Mai sunt investigate două teze, respectiv încălcarea regulilor de siguranță împotriva incendiului și incendierea criminală, pentru a disimula furtul muniției.
Incidentul a pornit cu explozii simultane în trei unități de depozitare, urmate după 20 de minute de explozia a altor șase unități care conțineau sisteme de lansare a rachetelor.
Patru militari guvernamentali uciși în estul țării
Kievul a anunțat că patru soldați guvernamentali au fost uciși și trei răniți în ciocniri cu separatiștii susținți de Rusia în estul țării.
Ministerul Apărării a anunțat într-un comunicat din 11 octombrie că doi militari ucraineni au murit în ultimele 24 de ore în ciocniri care au lăsat, de asemenea, șase separatiști morți și 10 răniți.
Alți doi soldați au suferit răni fatale într-o explozie de mine, militari ucraineni au anunțat ulterior pe Facebook.
Separatiștii au încălcat încetarea focului de 28 de ori în ultimele 24 de ore, au lansat rachete antitanc, mitraliere, lansatoare de grenade și mortar, spune declarația ministerului apărării.
Separatiștii susțin că forțele guvernului ucrainean au încălcat de 25 ori încetarea focului, dar că nimeni nu a fost rănit.
Din aprilie 2014, mai mult de 10.300 de persoane au fost ucise în luptele dintre forțele guvernului ucrainean și separatiștii care controlează părți ale regiunilor Donețk și Luhansk.
Acordul de încetare a focului anunțat ca parte a acordurilor de la Minsk - acordurile din septembrie 2014 și februarie 2015 care au avut ca scop rezolvarea conflictului - nu au reușit.
Un nou acord de încetare a focului a fost atins la sfârșitul anului 2017 și urma să înceapă la 23 decembrie, dar ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcări repetate de atunci.
Lovitură pentru Putin: Patriarhul Bartolomeu de la Istanbul a acordat azi autocefalie bisericii ucrainene
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, de la Istanbul, a anunțat astăzi acceptarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care era teoretic dependentă până astăzi de Patriarhia Rusiei.
Este o grea lovitură pentru Putin și pentru ambițiile sale eurasiatice.
Dintre cele 14 biserici ortodoxe autocefale, cea a Rusiei, cu 150 milioane credincioși, este cea mai mare din lume, iar Rusia lui Putin și Patriarhului Kirill, forst coleg al lui Daniel al României, a acceptat întotdeauna doar cu mare greutate să se considere egala celorlalte, sau subordonată în vreun fel Patriarhului Ecumenic de la Istanbul.
Cele 12.500 de parohii ucrainene formau până acum o treime din totalitatea posesiunilor bisericii ruse. Pierzând Ucraina, Biserica Ortodoxă Rusă devine doar o biserică normală și nu mai este rivala celei de la Constantinopole.
Este, de asemenea, o mare lovitură pentru patriarhul rus Kirill, cel la care a mers Daniel să îi ofere ajutor în chestiunea ucraineană. Kirill va rămâne în istorie ca cel care a pierdut Ucraina.
Patriarhii schismatici de la Kiev ai celor două biserici opuse Moscovei, Filaret și Makarie, au fost făcuți astăzi de Bartolomeu ierarhi canonici ai Bisericii Ortodoxe, ei nemaifiind considerați schismatici.
Biserica Ortodoxă a Kievului a fost supusă Moscovei încă din sec. al XVI-lea. Visul de autocefalie, de independență, datează de un secol, dar a recăpătat avânt după ocuparea Crimeei și intervenția militară a Rusiei în Donbas, în Estul Ucrainei. Petro Poroșenko s-a folosit mult de cauza autocefaliei, una din promisiunile lui de campanie.
Patriarhul rus Kirill nu s-a arătat păstor de suflete creștine independent și a sprijinit Rusia și pe Putin. Războiul a făcut peste 10.000 morți în patru ani, din 2014 încoace, ortodocșii se omoară între ei, dar Patriarhul de la Moscova nu a scos un cuvânt, ba chiar a luat partea lui Putin.
Chiar pe teritoriul Ucrainei, popi supuși Moscovei au refuzat să îngroape militari morți în luptele cu separatiștii din Donbas.
Ba chiar, Kirill al Moscovei a reușit să stârnească dușmănia Patriarhului Bartolomeu de la Istanbul, boicotând în 2016 conciliul ortodox din Cipru, care fusese pregătit vreme de o jumătate de secol, asta pentru că Kirill (și Rusia) dorea un statut special. Așa încât, Bartolomeu a acordat astăzi autocefalia bisericii ucrainene.
Kirill stârnise de altfel un moment comic în martie anul acesta la Sofia, în momentul unei vizite acolo, când Kirill s-a simțit lezat de faptul că premierul bulgar Boiko Borisov a mulțumit, printre altele, României pentru participarea sa la războiul de eliberare de turci din 1877-1878.
Nemulțumirea afișată public de patriarhul rus Kirill a produs o reacție violentă a vice-premierului bulgar Valeri Simeonov, ieșit din partidul ultra-naționalist Ataka, acesta numindu-l pe patriarhul Kirill „agent KGB” (sub numele Mihailov) și „Табачный митрополит!" („Mitropolitul țigărilor”, sau „Monseigneur tutun”, pentru traficul de țigări de care e acuzată patriarhia Rusiei).
Carevasăzică până și naționaliștii bulgari sunt sătui de ruși. Asta contrastează total cu atitudinea Patriarhului României Daniel, care, în decembrie 2017 la Moscova, a condamnat voalat faptul că biserica ortodoxă ucraineană nu mai vrea să se supună Moscovei.
Puțini au remarcat atunci că deși nimeni nu l-a mandatat pe Daniel să facă asta. Patriarhul Daniel s-a dus la Moscova să aducă un sprijin bisericii ruse și Kremlinului împotriva autochefaliei bisericii ucrainene, care, iată, de astăzi este reală.
Daniel și Patriarhul Kiril al Moscovei sunt vechi prieteni din vremea colaborării strânse dintre KGB și Securitate și când amândoi au trăit o vreme în Elveția înainte de 1989.
Daniel a zis la Moscova că "Biserica lui Hristos nu poate fi distrusă, chiar dacă este răstignită”, făcându-se că uită că Hristos nu a întemeiat o biserică, ci, involuntar, o nouă credință și că o situație similară celei din Ucraina se întâlnește în Republica Moldova, unde există o biserică ortodoxă supusă Moscovei și una națională, autochefală.
Biserica rusă l-a excomunicat pe Filaret, când acesta a scos Patriarhia Kievului de sub controlul Moscovei, în 1992.
Peisajul religios ucrainean e de fapt mult mai complicat decât cel din Moldova (sau cel din Macedonia), unde există o biserică ortodoxă ce ține de Moscova și una locală, autochefală.
In Ucraina, pe lângă puternicul catolicism și branșa greco-catolică, există nu două, ci trei biserici ortodoxe: Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (BOU-PM), Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului (BOU-PK) și Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală (BOUA).
Cea a Patriarhatului de Kiev a fost creată abia acum 25 de ani, imediat după independență, și condusă din 1995 de patriarhul Filaret. Aceștia sînt considerați schismatici, folosesc doar ucraineana la slujbă și se consideră urmașii mitropolitului Petru Moghilă, sau Movilă, sfântul cărturar moldovean, a cărui familie a dat o serie de domnitori în Moldova și Valahia.
