19 eurodeputaţi protestează împotriva legii privind limba ucraineană
Un grup de 19 membri ai Parlamentului European au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean), Andrii Parubîi, în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de legea privind limba ucraineană, transmite vineri MTI.
Scrisoarea a fost semnată de eurodeputaţii ungari din Fidesz, de eurodeputaţi de etnie maghiară din ţări vecine Ungariei, precum şi de doi europarlamentari români şi de alţi doi bulgari.
Parlamentul ucrainean a aprobat la 4 octombrie în prima lectură proiectul de lege privind limba ucraineană, documentul reprezentând în forma actuală o mare lovitură împotriva minorităţilor naţionale, inclusiv împotriva românilor din regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia.
Pe 6 noiembrie, acest proiect de lege ar urma să fie votat într-o a doua lectură, cu eventuale modificări, dar observatorii nu se aşteaptă la schimbări semnificative în favoarea minorităţilor.
În scrisoarea respectivă, cei 19 europarlamentari amintesc de obligaţiile asumate de Ucraina, în cadrul acordurilor internaţionale, cu privire la respectarea drepturilor minorităţilor.
Mai mult, ei propun prezentarea legii respective Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (mai cunoscută drept Comisia de la Veneţia, structură din cadrul Consiliului Europei) în vederea exprimării unei opinii înaintea votului final.
În acelaşi timp, eurodeputata ungară Andrea Bocskor, originară din regiunea Transcarpatia din Ucraina, a trimis o scrisoare pentru a-l informa pe preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, în care susţine că legea respectivă încalcă drepturile minorităţilor. Ea cere Bruxelles-ului să monitorizeze procesul legislativ şi să determine Ucraina să respecte drepturile fundamentale ale omului şi să se consulte cu organizaţiile minorităţilor etnice şi cu instituţiile internaţionale cu privire la noile legi ce afectează minorităţile.
Proiectul de lege privind limba ucraineană menţine cotele în audiovizual: emisiunile în alte limbi decât ucraineana nu pot depăşi un anumit procentaj din transmisiunile în direct (10-20%), precum şi articolul 7 din noua lege a educaţiei, care limitează dreptul la studii în limba maternă, împotriva căruia au protestat românii din Ucraina, dar şi state ca Ungaria, România, Bulgaria etc.
Parlamentul de la Kiev a adoptat anul trecut controversata lege ucraineană a educaţiei, care a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform acestei legi, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare
Bolton cere Rusiei “să iasă” din Crimeea
Consilierul american pe probleme de securitate națională John Bolton a declarat sâmbătă la Tbilisi că Rusia trebuie să iasă (“get out”) din Crimeea și din estul Ucrainei și să nu se mai amestece în alegerile americane.
Bolton a spus că Washingtonul ar putea să impună noi sancțiuni împotriva Rusiei. El a cerut Moscovei să nu mai foloseasca arme chimice în Siria și să nu mai organizeze tentative de asasinare a exilaților ruși care trăiesc în Occident.
La Moscova, Bolton purtase convorbiri cu Vladimir Putin despre o posibilă vizită a acestuia la Washington în 2019.
Ucraina acuză Rusia că vinde vecinilor săi cărbune furat din Donbas
Ucraina are o suspiciune justificată că Rusia vinde cărbune ucrainean furat din Donbas unor țări precum Turcia și Polonia, a declarat ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Pavel Klimkin.
„Avem informații că există manipulări din partea rusă cu cărbunele din teritoriile ocupate”, a spus ministrul de externe.
Potrivit lui Klimkin, rușii amestecă cărbunele ucrainean cu cel rusesc, astfel încât să fie imposibilă „detectarea chimică” a bunului furat.
„Și apoi carbunele merge în Turcia. Acum se află în curs de desfășurare o anchetă și, apropo, acest tip de cărbune, avem suspiciuni justificate, merge și în Polonia”, a spus Klimkin, adăugând că a discutat această problemă cu omologul său polonez.
El a adăugat că această combinație nu este ușor de detectat „deoarece amestecul este unul complex”.
Opt țări europene denunţă la ONU apropiatele alegeri ilegitime din estul Ucrainei
Opt state europene au denunţat marţi la ONU intenţia de organizare, la 11 noiembrie, a unor scrutine 'ilegitime' în estul Ucrainei pentru alegerea liderilor celor două 'republici' autoproclamate Doneţk şi Lugansk.
Pe 11 noiembrie, separatiștii pro-ruși care controlează o serie de teritorii in estul Ucrainei, intenționează să organizeze alegeri pentru șefii autoproclamatelor „republici populare” din Donețk și Lugansk, precum și alegerile pentru „parlamentele locale”.
''Dacă au loc, aceste 'alegeri' ilegitime ar contraveni acordurilor de la Minsk şi ar încălca legea ucraineană'', au subliniat într-o declaraţie Marea Britanie, Franţa, Olanda, Polonia şi Suedia, membre europene ale Consiliului de Securitate al ONU.
Declaraţia a fost semnată, de asemenea, de Italia, fostă membră în 2017, şi de Belgia şi Germania, noi membre ale Consiliului de Securitate începând din ianuarie 2019.
''Le cerem separatiştilor să renunţe la planurile lor pentru aceste 'alegeri' şi facem apel la Rusia să îşi folosească influenţa considerabilă pentru a împiedica organizarea acestor 'alegeri' '', se menţionează în documentul citat.
Reprezentantul Suediei, Olof Skoog, a declarat că acțiunile Rusiei în estul Ucrainei reprezintă o încercare de a redesena frontierele în Europa. El a cerut Rusiei să își folosească influența pentru a împiedica desfășurarea alegerilor.
Reprezentantul american, Jonathan Cohen a promis că sancțiunile SUA împotriva Rusiei nu vor fi ridicate până când integritatea teritorială a Ucrainei nu va fi restabilită în granitele din 2013.
Înainte de sedinta, Rusia a propus să se ofere invitatei sale Elena Kravcenko, șefa ”Comisiei Electorale Centrale din LNR” să participe la dezbatere. Consiliului de Securitate al ONU a respins inițiativa.
Rusia solicitase ca în reuniunea de luni seară a Consiliului de Securitate al ONU să aibă intervenţii reprezentanţii separatişti din Doneţk şi Lugansk, Moscova argumentând, prin vocea ambasadorului Vasili Nebenzia, că cele două republici sunt 'semnatare ale acordurilor de la Minsk'.
Cererea a fost respinsă cu şapte voturi contra (Marea Britanie, Franţa, Olanda, Polonia, Suedia, SUA şi Peru), un vot pentru (Rusia) şi şapte abţineri.