Rusia a impus sancțiuni împotriva a 322 de cetățeni și 68 de companii din Ucraina
Premierul rus Dmitri Medvedev a semnat un decret guvernamental care introduce măsuri economice speciale (sancțiuni) împotriva a 322 de cetățeni ucraineni și 68 de companii, anunță serviciul de presă al executivului rus.
„Se introduc măsuri economice speciale împotriva persoanelor fizice și juridice din Ucraina, care prevăd blocarea (înghețarea) activelor, a titlurilor de valoare și de proprietate pe teritoriul Rusiei și interdicția privind transferul de fonduri (ieșiri de capital) din Rusia“, – spune documentul
Printre cei cărora li se aplică sancțiunile se numara judecătorii Curții Constituționale a Ucrainei, deputații Radei Supreme, oficialii administrației prezidențiale din Ucraina, conducătorii companiilor mari de stat și altii.
În special, pe lista de sancțiuni apar Alexei Poroșenko – fiul cel mare al președintelui Ucrainei, dar și liderul partidului „Batkivșcina“ Iulia Timoșenko, ministrul afacerilor interne – Arsen Avakov, șeful SBU – Vasili Hrițak, procurorul militar șef al Ucrainei – Anatoli Matios, șeful Statului Major – Viktor Mujenko, ministrul apărării – Stepan Poltorak, ministrul infrastructurii – Vladimir Omelian, ministrul sănătăţii – Iuliana Suprun, președintele Radei Supreme – Andrei Parubi, fostul prim-ministru Arseni Iațeniuk, secretarul Comitetului National de Securitate si Aparare – Oleksandr Turcinov, insarcinatul pentru minoritatea tatarilor – Mustafa Djemilev, miliardarii Konstantin Grigorișin, Victor Pinciuk și alții.
România preia preşedinţia anuală a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
România preia, din 1 noiembrie, preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), poziţie în cadrul căreia va propune alocarea de resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea potenţialului pe care îl are această regiune.
Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării este a doua strategie macro-regională a Uniunii Europene (din cele patru existente în prezent), preluând modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia Uniunii Europene pentru Marea Baltică (adoptată 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene. SUERD reprezintă o iniţiativă politică a României şi Austriei, promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) şi adresată preşedintelui Comisiei Europene.
În baza acestui demers şi ca urmare a consultării cu cele 14 state membre, la 8 decembrie 2010, Comisia Europeană a prezentat Comunicarea privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării şi Planul de Acţiune, iar în 13 aprilie 2011 documentul a fost adoptat de Consiliul Uniunii Europene.
Lansată în aprilie 2011, strategia reuneşte nouă state membre UE (Austria, Cehia, Croaţia, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România şi Bulgaria) şi cinci ţări din afara spaţiului comunitar (Bosnia-Herţegovina, Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina).
Începând de la 1 noiembrie România preia preşedinţia SUERD pentru o perioadă de un an.
Ambasadorul Ucrainei la ONU: Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru amplasarea de arme nucleare
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014.
În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
'În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică', a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate dedicată Ucrainei.
În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.
Cu o zi în urmă, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei.
'Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord', a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar.
Angela Merkel începe o vizită în Ucraina
Angela Merkel începe joi o vizită în Ucraina, unde va avea întrevederi cu preşedintele Petro Poroşenko şi cu premierul Volodimir Groisman.
Principalele teme de pe agenda vizitei vor fi relaţiile germano-ucrainene şi conflictul din estul Ucrainei, inclusiv punerea în practică a acordurilor de pace semnate la Minsk, în 2015.
La începutul lunii octombrie, parlamentul ucrainean a votat extinderea până la finalul lui 2019 a prevederilor juridice speciale pentru regiunea Donbas, situată în estul Ucrainei şi controlată de separatiştii proruşi.
Germania consideră că această extindere juridică este o dovadă a faptului că autorităţile de la Kiev respectă acordurile de pace de la Minsk cu privire la situaţia din estul Ucrainei.
