Gazoductul Nord Stream 2, pe agenda ministrului german la întâlnirea cu directorul Gazprom

​

Directorul general al companiei Gazprom, Alexei Miller şi ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, au discutat despre cooperare, inclusiv implementarea proiectului privind gazoductul Nord Stream 2.

"Eforturile continuă pentru construirea gazoductului prin apele teritoriale ale Germaniei şi zona economică exclusivă a Finlandei. A fost notat că implementarea proiectului se bazează pe cererea ridicată pentru existenţa gazoductului Nord Stream şi creşterea cererii de gaz rusesc în Europa", se arată în comunicat.

În cadrul întâlnirii, cele două părţi au reiterat că Gazprom şi companiile germane cooperează din punct de vedere strategic şi în toate sferele, inclusiv extragerea comună a gazului natural din Rusia, depozitarea, transportarea şi distribuirea acestuia în Europa.

Proiectul Nord Stream 2 a fost propus pentru livrarea unei cantitaţi mai mari de gaze din nodul Siberiei, cu ajutorul unei rute mai scurte decât cea deja existentă, ceea ce ar ajuta la scăderea costurilor.

Gigantul rus Gazprom încearcă să construiască, împreună cu firmele europene, o conductă de 1.200 de kilometri care să transporte gazul natural din Rusia spre Germania prin Marea Baltică, ocolind Polonia, Ucraina şi ţările baltice.

Moscova cere ca OSCE să coordoneze cu separatiștii zborurile dronelor de observare

​
Ministerul rus al Afacerilor Externe susține că misiunea OSCE trebuie să coordoneze cu separatistii DNR/LNR (LDNR) rutele de zbor ale dronelor de observare.

„Din câte știm, OSCE a contactat deja pe reprezentanții „DNR „, care au promis că vor acorda asistență. Trebuie să se țină cont de faptul că încă pe 22 octombrie, „LDNR” a trimis o solicitare misiunii OSCE de a le notifica în prealabil cu privire la rutele de zbor ale dronelor OSCE și de a le echipa cu balize intermitente „, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Ea a explicat ca, ”o astfel de nevoie a apărut din cauza faptului că armata ucraineană foloseste tot mai des drone de lupta”.

Zaharova a declarat că Ministerul rus de Externe este mirat de declarația comună a Germaniei și Franței în legătură cu pierderea dronei OSCE în estul Ucrainei. Ea a menționat că autorii declarației au înaintat acuzații „fără motiv și fără să aștepte rezultatele investigației”.

Amintim ca, pe 28 octombrie, o drona a Misiunii OSCE a dispărut după ce a înregistrat echipament militar rusesc pe teritoriile temporar ocupate din Donbas. Drona a identficat inclusv desfasurarea unui sistem de rachete ”Osa” de apărare aeriană și un convoi de 7 camioane pe un drum laturalnic de lângă graniță.

La 1 noiembrie, Germania și Franța au emis o declarație comună în care au acuzat Rusia și pe militanții controlați de aceasta pentru doborarea dronei misiunii OSCE în Donbas.

​

Poroşenko: Ucraina devine flancul estic de facto al NATO

​

Ucraina a devenit flancul estic de facto al NATO, a declarat miercuri preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.

''Fără o Ucraină puternică, ce s-a transformat într-un flanc estic de facto al NATO, nu se poate discuta despre un spaţiu euro-atlantic stabil'', a afirmat Poroşenko în cadrul conferinţei internaţionale la nivel înalt 'The Hybrid War Decade: Lessons Learned to Move Forward Successfully'.

În anul 2014, Kievul a revocat statutul de ţară nealiniată al Ucrainei, când autorităţile pro-occidentale au ajuns la putere în ţară, deschizând calea pentru aderarea acestui stat la blocul militar.

Ucraina şi-a stabilit anul 2020 ca termen limită până la care va trebui să se conformeze deplin standardelor NATO într-o serie de domenii, în special securitatea, apărarea, justiţia şi combaterea corupţiei.

În septembrie acest an, parlamentul ucrainean i-a trimis Curţii Constituţionale de la Kiev un proiect pentru includerea intenţiei Ucrainei de a adera la NATO în Constituţia ţării.

Meleşcanu, către omologul ungar: Urmărim retorica oficialilor de la Budapesta în relaţia cu România

​

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a avut la Bucureşti, o întrevedere cu ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó.

”Cu această ocazie, a fost trecut în revistă stadiul actual al relaţiilor bilaterale cu accent pe cooperarea economică, pe creşterea şi diversificarea schimburilor comerciale reciproce şi pe dialogul bilateral sectorial, în baza proiectelor în curs de derulare în domenii precum energia şi infrastructura. De asemenea, şeful diplomaţiei române i-a transmis omologului ungar că urmăreşte cu deosebită atenţie modul în care autorităţile ungare gestionează teme de politică internă şi externă, cu implicaţii directe din perspectiva relaţiilor cu România, inclusiv în ceea ce priveşte retorica oficialilor de la Budapesta”, tranmite MAE într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Cu referire la marcarea Centenarului Marii Uniri, ministrul Teodor Meleşcanu a reiterat, potrivit sursei citate, importanţa adoptării unei atitudini echilibrate şi a unei abordări reţinute şi fără accente emoţionale, care să denote respect reciproc.

”Ministrul Teodor Meleşcanu a făcut o prezentare a priorităţilor de pe agenda externă a Preşedinţiei României la Consiliul UE din prima jumătate a anului viitor, fiind explorată de ambele părţi posibilitatea cooperării pe dosare precum extinderea UE în Balcanii de Vest, securitatea la Marea Neagră şi Vecinătatea Estică. Oficialul român a subliniat în context importanţa procesului de extindere din perspectiva securităţii regionale, având în vedere interesul deosebit pentru ca ţările din regiunea Balcanilor să fie ancorate în parcursul european şi în cadrul structurilor euro-atlantice. În ceea ce priveşte Vecinătatea Estică, ministrul Teodor Meleşcanu a subliniat că Preşedinţia României la Consiliul UE va pleda pentru menţinerea unui angajament strategic al UE în vederea asigurării stabilităţii, securităţii şi dezvoltării economice a vecinătăţii estice, regiune de interes pentru ambele ţări”, mai informează MAE.

Totodată, ministrul român de Externe a menţionat importanţa pe care Preşedinţia României la Consiliul UE o va acorda în mandatul său regiunii strategice a Mării Negre.

Cu privire la securitatea energetică, ministrul Teodor Meleşcanu a reiterat angajamentul pentru realizarea proiectului BRUA, în vederea diversificării surselor de gaz şi a rutelor de transport la nivel european, arătând că România a respectat graficul în vederea consolidării infrastructurii necesare finalizării fazei I a BRUA şi a pregătirii terenului pentru faza a II-a în discuţiile cu factorii de decizie din UE.

În context, oficialul român a prezentat stadiul procesului intern de adoptare a Legii offshore, care va crea cadrul juridic necesar pentru exploatarea resurselor de hidrocarburi de la Marea Neagră.

”Cu referire la evoluţiile privind legea învăţământului din Ucraina, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii privind măsurile legislative adoptate de Rada Supremă de la Kiev cu impact asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Partea română a subliniat angajamentul său pentru continuarea discuţiilor cu partea ucraineană precum şi în vederea capacitării instituţiilor internaţionale cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, pentru identificarea celor mai potrivite soluţii”, se mai arată în comunicatul de presă.