Poroşenko: Ucraina devine flancul estic de facto al NATO
Ucraina a devenit flancul estic de facto al NATO, a declarat miercuri preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.
''Fără o Ucraină puternică, ce s-a transformat într-un flanc estic de facto al NATO, nu se poate discuta despre un spaţiu euro-atlantic stabil'', a afirmat Poroşenko în cadrul conferinţei internaţionale la nivel înalt 'The Hybrid War Decade: Lessons Learned to Move Forward Successfully'.
În anul 2014, Kievul a revocat statutul de ţară nealiniată al Ucrainei, când autorităţile pro-occidentale au ajuns la putere în ţară, deschizând calea pentru aderarea acestui stat la blocul militar.
Ucraina şi-a stabilit anul 2020 ca termen limită până la care va trebui să se conformeze deplin standardelor NATO într-o serie de domenii, în special securitatea, apărarea, justiţia şi combaterea corupţiei.
În septembrie acest an, parlamentul ucrainean i-a trimis Curţii Constituţionale de la Kiev un proiect pentru includerea intenţiei Ucrainei de a adera la NATO în Constituţia ţării.
Meleşcanu, către omologul ungar: Urmărim retorica oficialilor de la Budapesta în relaţia cu România
Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a avut la Bucureşti, o întrevedere cu ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó.
”Cu această ocazie, a fost trecut în revistă stadiul actual al relaţiilor bilaterale cu accent pe cooperarea economică, pe creşterea şi diversificarea schimburilor comerciale reciproce şi pe dialogul bilateral sectorial, în baza proiectelor în curs de derulare în domenii precum energia şi infrastructura. De asemenea, şeful diplomaţiei române i-a transmis omologului ungar că urmăreşte cu deosebită atenţie modul în care autorităţile ungare gestionează teme de politică internă şi externă, cu implicaţii directe din perspectiva relaţiilor cu România, inclusiv în ceea ce priveşte retorica oficialilor de la Budapesta”, tranmite MAE într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Cu referire la marcarea Centenarului Marii Uniri, ministrul Teodor Meleşcanu a reiterat, potrivit sursei citate, importanţa adoptării unei atitudini echilibrate şi a unei abordări reţinute şi fără accente emoţionale, care să denote respect reciproc.
”Ministrul Teodor Meleşcanu a făcut o prezentare a priorităţilor de pe agenda externă a Preşedinţiei României la Consiliul UE din prima jumătate a anului viitor, fiind explorată de ambele părţi posibilitatea cooperării pe dosare precum extinderea UE în Balcanii de Vest, securitatea la Marea Neagră şi Vecinătatea Estică. Oficialul român a subliniat în context importanţa procesului de extindere din perspectiva securităţii regionale, având în vedere interesul deosebit pentru ca ţările din regiunea Balcanilor să fie ancorate în parcursul european şi în cadrul structurilor euro-atlantice. În ceea ce priveşte Vecinătatea Estică, ministrul Teodor Meleşcanu a subliniat că Preşedinţia României la Consiliul UE va pleda pentru menţinerea unui angajament strategic al UE în vederea asigurării stabilităţii, securităţii şi dezvoltării economice a vecinătăţii estice, regiune de interes pentru ambele ţări”, mai informează MAE.
Totodată, ministrul român de Externe a menţionat importanţa pe care Preşedinţia României la Consiliul UE o va acorda în mandatul său regiunii strategice a Mării Negre.
Cu privire la securitatea energetică, ministrul Teodor Meleşcanu a reiterat angajamentul pentru realizarea proiectului BRUA, în vederea diversificării surselor de gaz şi a rutelor de transport la nivel european, arătând că România a respectat graficul în vederea consolidării infrastructurii necesare finalizării fazei I a BRUA şi a pregătirii terenului pentru faza a II-a în discuţiile cu factorii de decizie din UE.
În context, oficialul român a prezentat stadiul procesului intern de adoptare a Legii offshore, care va crea cadrul juridic necesar pentru exploatarea resurselor de hidrocarburi de la Marea Neagră.
”Cu referire la evoluţiile privind legea învăţământului din Ucraina, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii privind măsurile legislative adoptate de Rada Supremă de la Kiev cu impact asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Partea română a subliniat angajamentul său pentru continuarea discuţiilor cu partea ucraineană precum şi în vederea capacitării instituţiilor internaţionale cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, pentru identificarea celor mai potrivite soluţii”, se mai arată în comunicatul de presă.
UE lărgește lista sancțiunilor
Uniunea Europeană a anunțat că va adăuga pe lista sancțiunilor cinci persoane implicate în organizarea alegerilor din week-end în zonele controlate de separatiștii susținuți de Rusia în estul Ucrainei.
Miniștrii de externe ai blocului urmează să aprobe aceasta pe 19 noiembrie.
O decizie formala este de asteptat sa fie luata mai tarziu luna aceasta.
Cele cinci persoane s-ar alătura altor 155 de persoane din Rusia și Ucraina care sunt în prezent supuse înghețării activelor UE și interdicțiilor de călătorie.
De asemenea, blocul a înghețat activele a 44 de entități din ambele țări de la ocuparea Crimeei, în martie 2014, și după sprijinul acordat separatiștilor, într-un conflict care a ucis mai mult de 10.300 de persoane în estul Ucrainei din aprilie 2014 încoace.
Rezultatele definitive ale alegerilor din Donbas (Donețk și Luhansk)
Șefii separatişti deja instalați în Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR) au fost prezentaţi ca învingători, potrivit rezultatelor finale.
Denis Puşilin - un fost negociator cu Kievul, în vârstă de 37 de ani, la Doneţk - şi Leonid Pasecinik, la Lugansk, se aflau pe primele locuri cu 57% şi, respectiv, 70% din sufragii.
Predecesorul lui Puşilin, un fost combatant, Aleksandr Zaharcenko, a fost ucis în august într-un atentat.
La Lugansk, Pasecinik, în vârstă de 48 de ani, un fost conducător regional din cadrul serviciilor de securitate ucrainene, l-a înlocuit pe Igor Plotniţki, destituit în noiembrie 2017.
Pentru a atrage alegători la scrutin, autorităţile dădeau fiecărei persoane care a votat un ”tichet” la loterie, iar la tarabe instalate în faţa secţiilor de votare se ofereau produse alimentare la preţuri reduse.