Ucraina comemorează cinci ani de la revolta EuroMaidanului
Ucraina a început astăzi seria de evenimente și comemorări care marchează a cincea aniversare a începutului protestelor de pe Maidan.
Este vorba de revolta opoziției pro-europene din noiembrie 2013 - februarie 2014 încheiată cu răsturnarea fostului președintele Viktor Ianukovici și fuga acestuia în Rusia.
Mișcarea protestatară numită Euromaidan a început în noiembrie 2013, după ce președintele de atunci Victor Ianukovici a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE. Ianukovici a fugit în Rusia pe 21 februarie 2014. El este astăzi judecat în absență în Ucraina pentru trădare de patrie.
După răsturnarea și fuga acestia, Rusia a anexat Crimeea, în 2014, și a acordat sprijin separatiștilor pro-ruși din Donbas într-un conflict care a făcut peste 10 mii de morți și care mai continuă și astăzi. Ucraina a semnat Acordul de Asociere cu UE și și-a stabilit ca obiectiv aderarea la NATO.
În Piața Independenței din Kiev, președintele Petro Poroșenko și alți oficiali au participat azi la o ceremonie de comemorare a celor aproximativ 100 de activiști uciși de forțele de securitate în timpul protestelor.
Potrivit datelor oficiale, în timpul Euromaidanului au fost uciși 104 oameni, iar peste 2.500 au fost răniți. Din 2014, ziua de 21 noiembrie este marcată oficial în Ucraina ca Ziua demnității și libertății. Sărbătoarea este dedicată și Revoluției Portocalii din Ucraina, despre care se spune că a început tot pe 21 noiembrie, anul 2004.
Ucraina a marcat cinci ani de la Euromaidan
Ucraina a marcat miercuri cea de-a cincea aniversare a mişcării de protest Euromaidan, care a dus la înlăturarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, într-o schimbare de direcţie a ţării către Occident.
Petro Poroşenko, care a venit la putere cu promisiunea de a duce Ucraina în Uniunea Europeană (UE), a participat la ceremonia solemnă de la Kiev pentru omagierea celor peste 100 de oameni care şi-au pierdut vieţile în timpul protestelor din 2013-2014.
Poroşenko şi soţia lui, Marina, au îngenunchiat în faţa unei cruci ortodoxe în timpul ceremoniei, alături de premierul Volodymyr Groysman şi preşedintele parlamentului Andriy Parubiy.
"Astăzi Ucraina celebrează a cincea aniversare a Revoluţiei Demnităţii - Euromaidan - protestul paşnic pentru viitorul nostru european", a declarat Poroşenko, într-un discurs separat susţinut în regiunea nordică Jitomir. "Demnitatea şi libertatea nu sunt pentru ucraineni simple cuvinte. Pentru poporul nostru acesta este sensul vieţii în decursul tuturor acestor secole. Lupta pentru pământul nostru, pentru neatârnare, pentru independenţă", a spus el.
Mişcarea de protest, care a avut loc în Piaţa Independenţei din Kiev (Maidan Nezalejnosti în ucraineană), a durat mai multe luni, până în februarie 2014, când Ianukovici a fost destituit prin vot parlamentar.
Rusia avertizează Ucraina împotriva revizuirii statutului Mării Azov
Rusia a avertizat Ucraina împotriva tentativelor de a revizui statutul actual al Mării Azov, demers care ar veni în contradicţie cu legislaţia internaţională, se menţionează într-o declaraţie a Ministerului de Externe rus.
'Federaţia Rusă este deschisă unui dialog constructiv cu privire la situaţia din jurul Mării Azov şi doreşte să avertizeze Ucraina împotriva încercărilor de a revizui statutul actual al Mării Azov ca apă internă a celor două ţări, ceea ce ar fi în contradicţie cu dreptul internaţional', declară MAE rus, îndemnând Kievul 'să se abţină de la orice aventuri care vizează stabilirea unilaterală a frontierei de stat în Marea Azov, pe care Rusia nu o va recunoaşte'.
Rusia avertizează că 'responsabilitatea pentru posibila agravare a situaţiei în zona Mării Azov şi a strâmtorii Kerci va aparţine Ucrainei şi statelor care susţin acţiunile provocatoare ale acesteia' şi respinge toate acuzaţiile Kievului de acţiuni 'agresive' şi 'ilegale' în Marea Azov şi în strâmtoarea Kerci.
În acelaşi timp, Moscova a respins criticile Uniunii Europene potrivit cărora ea este cauza tensiunilor cu Ucraina în Marea Azov de la construirea podului Crimeii peste strâmtoarea Kerci şi a acuzat Kievul de militarizarea zonei, conform declaraţiei menţionate, citată de EFE. 'În pofida declaraţiilor Kievului şi Bruxellesului, Rusia nu şi-a crescut prezenţa militară în Marea Azov. Forţele (ruse) desfăşurate acolo sunt utilizate în cea mai mare parte pentru a proteja podul Crimeii', susţine MAE rus.
Potrivit diplomaţiei ruse, 'acţiunile Ucrainei, care a anunţat construirea unei baze navale la Berdiansk şi care închide periodic zone din Marea Azov pentru a efectua exerciţii cu tiruri de artilerie, vizează tocmai militarizarea Mării Azov'.
'Rusia este profund îngrijorată de încercările persistente ale Ucrainei de a agrava situaţia din Marea Azov şi regretă că politica antagonistă a Kievului de a destabiliza relaţiile ruso-ucrainene găseşte sprijin în unele ţări, inclusiv în ţările membre a Uniunii Europene', susţine MAE rus.
În acelaşi comunicat, diplomaţia rusă subliniază că, de la 'reunificarea peninsulei Crimeea şi a Sevastopolului' cu Rusia, acţiunile desfăşurate de Moscova în apele menţionate sunt în conformitate cu dreptul internaţional, vizează garantarea securităţii şi corespund amplorii ameninţărilor provenind din partea extremiştilor, 'inclusiv din partea ucrainenilor'.
În ceea ce priveşte inspecţiile navelor, considerate excesive de Kiev şi UE, care acuză Rusia de blocadă maritimă împotriva porturilor ucrainene, Moscova le consideră 'justificate' şi 'legale'. 'Creşterea numărului acestora din aprilie 2018 corespunde consolidării măsurilor de securitate în strâmtoarea Kerci din cauza dării în exploatare, în primul rând, a podului din Crimeea şi nu a dorinţei de exercitare a presiunii politice sau economice asupra Ucraina, aşa cum sunt prezentate lucrurile la Kiev, Washington şi Bruxelles', mai spune diplomaţia rusă.
Potrivit MAE rus, aproape jumătate (48%) din navele inspectate în luna aprilie se îndreptau spre porturi ruseşti, iar vasele care navighează sub pavilion rusesc nu sunt exceptate. Inspecţiile nu durează de obicei mai mult de trei ore şi se desfăşoară atunci când ambarcaţiunile formează o caravană la intrarea în canalul Kerci-Yenikale, care leagă mările Azov şi Neagră şi nu sunt efectuate în largul mării.
Federica Mogherini, Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, a declarat luni că Bruxellesul intenţionează să ia măsuri în zilele sau săptămânile următoare pentru stabilizarea situaţiei din această regiune.
Tensiunile în Marea Azov au crescut de la deschiderea podului de 19 km ce leagă Crimeea de Rusia continentală prin strâmtoarea Kerci în luna mai.
Ucraina, care acuză Rusia de blocarea tranzitului naval în regiune din cauza intensificării inspecţiilor, şi-a anunţat intenţia de a revizui baza juridică a cooperării cu Rusia, inclusiv acordul de cooperare în această mare şi în strâmtoarea Kerci, semnat în 2003.
Gazprom a decis să prelungească gazoductul TurkStream prin Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia
Gazprom, gigantul energetic rus care proiectează în exterior liniile politice ale Kremlinului, dezvoltă pe tăcute o rețea de conducte care va duce gazele naturale din Rusia în patru țări est-europene, via Turcia, evitând Ucraina și România.
Turkish Stream e parte a strategiei Moscovei de a evita Ucraina din calea rutei de tranzit spre Europa – principala piață de desfacere pentru gazele rusești, iar în această săptămână s-a încheiat construcția porțiunii din Marea Neagră a gazoductului care unește Rusia de Turcia.
Turkish Stream se va prelungi din Turcia în Bulgaria, apoi Serbia, Ungaria și Slovacia, a dezvăluit ziarul economic Kommersant, care a citat informațiile publicate de operatorii de transport din aceste țări. Toate cele patru țări au politici prietenoase cu Rusia, în ciuda avertismentelor din partea Bruxelles-ului, dar și a SUA, privind creșterea dependenței de gazul rusesc.
Conductele către Bulgaria și Serbia vor deveni operaționale în 2020, cea din Ungaria în 2021, iar cea din Slovacia în 2022, potrivit sursei citate.
Kommersant scrie că această rută transformă în realitate vechiul proiect South Stream, la care Gazprom părea să fi renunțat în 2014 după presiunile UE, intensificate odată cu anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia.