Rusia avertizează Ucraina împotriva revizuirii statutului Mării Azov
Rusia a avertizat Ucraina împotriva tentativelor de a revizui statutul actual al Mării Azov, demers care ar veni în contradicţie cu legislaţia internaţională, se menţionează într-o declaraţie a Ministerului de Externe rus.
'Federaţia Rusă este deschisă unui dialog constructiv cu privire la situaţia din jurul Mării Azov şi doreşte să avertizeze Ucraina împotriva încercărilor de a revizui statutul actual al Mării Azov ca apă internă a celor două ţări, ceea ce ar fi în contradicţie cu dreptul internaţional', declară MAE rus, îndemnând Kievul 'să se abţină de la orice aventuri care vizează stabilirea unilaterală a frontierei de stat în Marea Azov, pe care Rusia nu o va recunoaşte'.
Rusia avertizează că 'responsabilitatea pentru posibila agravare a situaţiei în zona Mării Azov şi a strâmtorii Kerci va aparţine Ucrainei şi statelor care susţin acţiunile provocatoare ale acesteia' şi respinge toate acuzaţiile Kievului de acţiuni 'agresive' şi 'ilegale' în Marea Azov şi în strâmtoarea Kerci.
În acelaşi timp, Moscova a respins criticile Uniunii Europene potrivit cărora ea este cauza tensiunilor cu Ucraina în Marea Azov de la construirea podului Crimeii peste strâmtoarea Kerci şi a acuzat Kievul de militarizarea zonei, conform declaraţiei menţionate, citată de EFE. 'În pofida declaraţiilor Kievului şi Bruxellesului, Rusia nu şi-a crescut prezenţa militară în Marea Azov. Forţele (ruse) desfăşurate acolo sunt utilizate în cea mai mare parte pentru a proteja podul Crimeii', susţine MAE rus.
Potrivit diplomaţiei ruse, 'acţiunile Ucrainei, care a anunţat construirea unei baze navale la Berdiansk şi care închide periodic zone din Marea Azov pentru a efectua exerciţii cu tiruri de artilerie, vizează tocmai militarizarea Mării Azov'.
'Rusia este profund îngrijorată de încercările persistente ale Ucrainei de a agrava situaţia din Marea Azov şi regretă că politica antagonistă a Kievului de a destabiliza relaţiile ruso-ucrainene găseşte sprijin în unele ţări, inclusiv în ţările membre a Uniunii Europene', susţine MAE rus.
În acelaşi comunicat, diplomaţia rusă subliniază că, de la 'reunificarea peninsulei Crimeea şi a Sevastopolului' cu Rusia, acţiunile desfăşurate de Moscova în apele menţionate sunt în conformitate cu dreptul internaţional, vizează garantarea securităţii şi corespund amplorii ameninţărilor provenind din partea extremiştilor, 'inclusiv din partea ucrainenilor'.
În ceea ce priveşte inspecţiile navelor, considerate excesive de Kiev şi UE, care acuză Rusia de blocadă maritimă împotriva porturilor ucrainene, Moscova le consideră 'justificate' şi 'legale'. 'Creşterea numărului acestora din aprilie 2018 corespunde consolidării măsurilor de securitate în strâmtoarea Kerci din cauza dării în exploatare, în primul rând, a podului din Crimeea şi nu a dorinţei de exercitare a presiunii politice sau economice asupra Ucraina, aşa cum sunt prezentate lucrurile la Kiev, Washington şi Bruxelles', mai spune diplomaţia rusă.
Potrivit MAE rus, aproape jumătate (48%) din navele inspectate în luna aprilie se îndreptau spre porturi ruseşti, iar vasele care navighează sub pavilion rusesc nu sunt exceptate. Inspecţiile nu durează de obicei mai mult de trei ore şi se desfăşoară atunci când ambarcaţiunile formează o caravană la intrarea în canalul Kerci-Yenikale, care leagă mările Azov şi Neagră şi nu sunt efectuate în largul mării.
Federica Mogherini, Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, a declarat luni că Bruxellesul intenţionează să ia măsuri în zilele sau săptămânile următoare pentru stabilizarea situaţiei din această regiune.
Tensiunile în Marea Azov au crescut de la deschiderea podului de 19 km ce leagă Crimeea de Rusia continentală prin strâmtoarea Kerci în luna mai.
Ucraina, care acuză Rusia de blocarea tranzitului naval în regiune din cauza intensificării inspecţiilor, şi-a anunţat intenţia de a revizui baza juridică a cooperării cu Rusia, inclusiv acordul de cooperare în această mare şi în strâmtoarea Kerci, semnat în 2003.
Gazprom a decis să prelungească gazoductul TurkStream prin Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia
Gazprom, gigantul energetic rus care proiectează în exterior liniile politice ale Kremlinului, dezvoltă pe tăcute o rețea de conducte care va duce gazele naturale din Rusia în patru țări est-europene, via Turcia, evitând Ucraina și România.
Turkish Stream e parte a strategiei Moscovei de a evita Ucraina din calea rutei de tranzit spre Europa – principala piață de desfacere pentru gazele rusești, iar în această săptămână s-a încheiat construcția porțiunii din Marea Neagră a gazoductului care unește Rusia de Turcia.
Turkish Stream se va prelungi din Turcia în Bulgaria, apoi Serbia, Ungaria și Slovacia, a dezvăluit ziarul economic Kommersant, care a citat informațiile publicate de operatorii de transport din aceste țări. Toate cele patru țări au politici prietenoase cu Rusia, în ciuda avertismentelor din partea Bruxelles-ului, dar și a SUA, privind creșterea dependenței de gazul rusesc.
Conductele către Bulgaria și Serbia vor deveni operaționale în 2020, cea din Ungaria în 2021, iar cea din Slovacia în 2022, potrivit sursei citate.
Kommersant scrie că această rută transformă în realitate vechiul proiect South Stream, la care Gazprom părea să fi renunțat în 2014 după presiunile UE, intensificate odată cu anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia.
Militari ucraineni vor participa la parada de 1 Decembrie, de la Arcul de Triumf din Bucureşti
Aproximativ 4.000 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu peste 200 de mijloace tehnice şi circa 50 de aeronave, şi militari din mai multe ţări aliate sau partenere vor participa pe 1 Decembrie, începând cu ora 10.00, la Parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti.
Cei aproximativ 500 de militari străini vor fi din Albania, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Republica Moldova, Slovacia, SUA, Turcia şi Ucraina, anunţă MApN.
Rudele victimelor MH17 au depus plângere împotriva Rusiei la CEDO
Rudele a 55 de victime ale accidentului MH17 au intentat un proces împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), acuzând Moscova de încălcarea drepturilor fundamentale și de sabotarea anchetei, scrie NOS.
Potrivit avocatului rudelor, Rusia nu a furnizat informații importante Echipei internaționale de investigație (JIT) despre doborârea Boeing-ului malaezian în iulie 2014 în estul Ucrainei.
El a adăugat că Rusia a prezentat fapte „care ulterior s-au dovedit a fi false”.
Publicatia noteaza că dosarul a intrat deja pe rol în instanța de la Strasbourg, deoarece au trecut deja șase luni din momentul în care JIT a prezentat, la o conferință de presă, dovezi ale implicării Rusiei în distrugerea avionului de pasageri. Conform regulilor CEDO, un proces poate fi intentat în termen de șase luni de la apariția unor noi fapte.
Acesta nu este primul proces intentat impotriva Rusiei de rudele victimelor MH17. Avocații americani, reprezentand familii ale victimelor din Australia, Noua Zeelandă și Malaezia au depus plângere la CEDO în 2016, în care cer Rusiei plata unor compensații în valoare de 330 milioane USD. În instanța din SUA, rudele victimelor au reușit să câștige procesul, ceea ce le-a dat dreptul la despăgubiri de sute de milioane de dolari americani.
Pe 24 mai, JIT a anunțat că Boeing-ul malaezian a fost doborât de sistemul antirachetă Buk apartinand Brigazii 53 de apărare aeriană a armatei ruse, dislocata permanent în orașul Kursk.
Ca urmare, Australia și Olanda au declarat că Rusia este responsabilă de doborârea avionului de pasageri car eefectua zborul MH17 de la Amsterdam la Kuala Lumpur. Moscova respinge orce legatura cu accidentl aviatic.