Rusia va amplasa noi sisteme de apărare antirachetă S-400 în regiunea Crimeea
Rusia va desfăşura în curând o a patra divizie de sisteme antirachetă S-400 sol-aer în peninsula Crimeea, a anunţat reprezentantul Districtului Militar de Sud al Rusiei, locotenentul Vadim Astafiev.
Potrivit lui Astafiev, după trageri reuşite de pe poligonul din regiunea Astrahan, sistemele S-400 vor fi aduse la locul de desfăşurare permanentă în Crimeea. Tragerile de pe poligon au fost întreprinse pe ţinte care au imitat rachete de joasă altitudine, de mare viteză şi balistice.
Înainte de aceasta, apărarea antirachetă a Peninsulei Crimeea era asigurată de trei divizii de sisteme S-400.
Informaţiile privind desfăşurarea unei noi divizii de S-400 în Crimeea survin după ce Ucraina a introdus legea marţială pentru 30 de zile la zonele sale de frontieră, ca urmare a capturării, duminică, de către paza de coastă rusă, subordonată Serviciului Federal de Securitate (FSB), a două nave-vedetă şi a unui remorcher al marinei ucrainene în largul peninsulei Crimeea anexate.
Agenţia de ştiri RIA a transmis că noile sisteme S-400 vor deveni operaţionale până la finalul acestui an.
Mai mulţi politicieni europeni vor impunerea de noi sancţiuni Rusiei
Mai mulţi politicieni europeni de rang înalt au declarat marţi că Uniunea Europeană ia în considerare impunerea unor noi sancţiuni Rusiei, pe fundalul escaladării tensiunilor cu Ucraina.
Ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul spre trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 23 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014.
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis cancelarului german Angela Merkel, luni, că Moscova este pregătită să ofere mai multe detalii din perspectiva lor. Moscova susţine că Kievul provocat în mod intenţionat conflictul, cu scopul de a declanşa o criză.
Merkel, care a discutat de asemenea cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, a cerut reducerea tensiunilor şi iniţierea unui dialog.
Statele Unite au făcut apel Uniunii Europene să asiste Ucraina în conflictul său cu Rusia.
În acest context, Donald Trump a informat că ar putea anula întrevederea pe care ar fi trebuit să o aibă cu omologul său rus Vladimir Putin la summitul liderilor din G20, adăugând că "nu este de acord cu agresiunea".
Norbert Roettgen, un aliat politic apropiat al cancelarului Angela Merkel, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să impună sancţiuni mai stricte împotriva Rusiei.
Karin Kneissl, ministrul de Externe al Austriei, a informat că UE va lua în considerare impunerea unor noi sancţiuni după ce va analiza situaţia.
Polonia şi Estonia şi-au exprimat de asemenea susţinerea pentru impunerea unor noi sancţiuni asupra Moscovei.
Poroşenko: "Putin poftește să-mi ia toată ţara"
Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko l-a acuzat pe preşedintele Rusiei Vladimir Putin că încearcă să-i anexeze întreaga ţară şi a cerut cancelarului Angela Merkel - , în interviuri acordate mass-media germane - să vină în ajutorul Kievului în această criză.
Rusia a sechestrat trei nave ale marinei ucrainene împreună cu echipajele lor duminică în apropierea Peninsulei Crimeea, pe care Moscova o anexat-o în 2014, pentru ceea ce a spus că a fost intrarea lor ilegală în apele ruseşti - o acuzaţie respinsă de Kiev.
Joi, în interviuri pentru ziarul german Bild şi grupul de presă Funke, Poroşenko a respins acuzaţiile Rusiei că intrarea vaselor în Marea Azov - o mică mare ale cărei ape teritoriale sunt împărţite între Ucraina şi Rusia şi unde se află porturile ucrainene Mariupol şi Berdiansk - a fost o provocare.
"Nu credeţi în minciunile lui Putin", a declarat el pentru Bild, ziarul german cu cea mai mare vânzare, comparând protestele de nevinovăţie ale Rusiei în această chestiune cu respingerea de către Moscova în 2014 a faptului că avea soldaţi în Crimeea, chiar în timp ce ei se deplasau să o anexeze.
"Putin doreşte întoarcerea vechiului imperiu rus", a spus el. "Crimeea, Donbas, întreaga ţară. Ca un ţar rus, aşa cum el însuşi se se vede, imperiul său nu poate funcţiona fără Ucraina. El ne vede ca pe colonia sa", a adăugat Poroşenko.
Poroşenko a cerut Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
"Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei", a declarat el pentru Funke. "Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2", a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent "dimensiunile politice" şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt "premature".
Ucraina va cere Turciei să închidă Bosforul pentru navele de război ruse
Ucraina va face apel la autoritățile turcești să închidă Bosforul pentru navele militare ruse, a declarat, joi, Igor Voroncenko, comandantul marinei ucrainene. Cererea este motivată de capturarea de către Rusia a trei nave ale marinei Ucrainei în strâmtoarea Kerci, act calificat de către comunitatea occidentala drept agresiune interstatală.
Într-un interviu acordat ziarului german Bild, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat că Ucraina cere țărilor NATO să trimită nave de război în Marea Azov. Potrivit lui Poroșenko, scopul acțiunilor Rusiei este ca – după Crimeea și Donbas – sa rupa o altă bucata din teritoriului Ucrainei. „Singura limbă pe care Putin o înțelege este solidaritatea lumii occidentale”, a spus Poroșenko.
Regimul juridic al strâmtorilor Bosfor și Dardanele, care leagă Marea Neagră și Marea Mediterană, este guvernat de Convenția de la Montreux.
Aceasta prevede că Turcia este obligată să ofere trecere libera prin strâmtori tuturor navelor de război ale statelor riverane Marii Negre. Navele rusești ale Flotei Mării Negre care participă la campania din Siria au trecut în mod repetat prin strâmtori.
În același timp, pentru navele de război ale puterilor neriverane Mării Negre (adică toate țările NATO, cu excepția Turciei, Bulgariei și României), s-au introdus restricții importante. Tonajul total al unei nave de razboi nu poate depăși 30 mii tone (adică, un purtător de avioane precum USS Nimitz nu poate intra în strâmtori, potrivit convenției), și pot petrece în Marea Neagră cel mult 21 de zile.
Convenția afirmă că Turcia are dreptul să închidă strâmtorile pentru orice natiune riverana aflata in razboi. E adevarat ca oficial Rusia nu a declarat razboi vreunui alt stat.
În plus, Turcia poate închide strâmtorile dacă consideră că este amenințată.
Președintele turc, Recep Erdogan, a declarat joi că Turcia ar putea juca rolul de intermediar între Kiev și Moscova în legătură cu incidentul din stramtoarea Kerci. Miercuri, Erdogan a vorbit la telefon atât cu Petro Poroșenko, cât și cu Vladimir Putin. El a spus că va contnua discutia despre situația din strâmtoarea Kerci cu Putin în Argentina, unde ambii lideri vor participa la summitul G-20.