Poroşenko: "Putin poftește să-mi ia toată ţara"
Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko l-a acuzat pe preşedintele Rusiei Vladimir Putin că încearcă să-i anexeze întreaga ţară şi a cerut cancelarului Angela Merkel - , în interviuri acordate mass-media germane - să vină în ajutorul Kievului în această criză.
Rusia a sechestrat trei nave ale marinei ucrainene împreună cu echipajele lor duminică în apropierea Peninsulei Crimeea, pe care Moscova o anexat-o în 2014, pentru ceea ce a spus că a fost intrarea lor ilegală în apele ruseşti - o acuzaţie respinsă de Kiev.
Joi, în interviuri pentru ziarul german Bild şi grupul de presă Funke, Poroşenko a respins acuzaţiile Rusiei că intrarea vaselor în Marea Azov - o mică mare ale cărei ape teritoriale sunt împărţite între Ucraina şi Rusia şi unde se află porturile ucrainene Mariupol şi Berdiansk - a fost o provocare.
"Nu credeţi în minciunile lui Putin", a declarat el pentru Bild, ziarul german cu cea mai mare vânzare, comparând protestele de nevinovăţie ale Rusiei în această chestiune cu respingerea de către Moscova în 2014 a faptului că avea soldaţi în Crimeea, chiar în timp ce ei se deplasau să o anexeze.
"Putin doreşte întoarcerea vechiului imperiu rus", a spus el. "Crimeea, Donbas, întreaga ţară. Ca un ţar rus, aşa cum el însuşi se se vede, imperiul său nu poate funcţiona fără Ucraina. El ne vede ca pe colonia sa", a adăugat Poroşenko.
Poroşenko a cerut Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
"Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei", a declarat el pentru Funke. "Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2", a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent "dimensiunile politice" şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt "premature".
Ucraina va cere Turciei să închidă Bosforul pentru navele de război ruse
Ucraina va face apel la autoritățile turcești să închidă Bosforul pentru navele militare ruse, a declarat, joi, Igor Voroncenko, comandantul marinei ucrainene. Cererea este motivată de capturarea de către Rusia a trei nave ale marinei Ucrainei în strâmtoarea Kerci, act calificat de către comunitatea occidentala drept agresiune interstatală.
Într-un interviu acordat ziarului german Bild, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat că Ucraina cere țărilor NATO să trimită nave de război în Marea Azov. Potrivit lui Poroșenko, scopul acțiunilor Rusiei este ca – după Crimeea și Donbas – sa rupa o altă bucata din teritoriului Ucrainei. „Singura limbă pe care Putin o înțelege este solidaritatea lumii occidentale”, a spus Poroșenko.
Regimul juridic al strâmtorilor Bosfor și Dardanele, care leagă Marea Neagră și Marea Mediterană, este guvernat de Convenția de la Montreux.
Aceasta prevede că Turcia este obligată să ofere trecere libera prin strâmtori tuturor navelor de război ale statelor riverane Marii Negre. Navele rusești ale Flotei Mării Negre care participă la campania din Siria au trecut în mod repetat prin strâmtori.
În același timp, pentru navele de război ale puterilor neriverane Mării Negre (adică toate țările NATO, cu excepția Turciei, Bulgariei și României), s-au introdus restricții importante. Tonajul total al unei nave de razboi nu poate depăși 30 mii tone (adică, un purtător de avioane precum USS Nimitz nu poate intra în strâmtori, potrivit convenției), și pot petrece în Marea Neagră cel mult 21 de zile.
Convenția afirmă că Turcia are dreptul să închidă strâmtorile pentru orice natiune riverana aflata in razboi. E adevarat ca oficial Rusia nu a declarat razboi vreunui alt stat.
În plus, Turcia poate închide strâmtorile dacă consideră că este amenințată.
Președintele turc, Recep Erdogan, a declarat joi că Turcia ar putea juca rolul de intermediar între Kiev și Moscova în legătură cu incidentul din stramtoarea Kerci. Miercuri, Erdogan a vorbit la telefon atât cu Petro Poroșenko, cât și cu Vladimir Putin. El a spus că va contnua discutia despre situația din strâmtoarea Kerci cu Putin în Argentina, unde ambii lideri vor participa la summitul G-20.
Șeful marinei ucrainene: Rusia a urmărit navele noastre cu 10 vase de război
Comandantul Forțelor Navale din Ucraina, amiralul Igor Voroncenko, a declarat că cele trei nave ucrainene, care au fost capturate de Rusia dupa incidentul din stramtoarea Kerci, au fost urmărite de 10 nave ale Flotei Mării Negre și FSB, transmite UNIAN.
„Când am ieșit în mare, nu am provocat FSB și Flota Mării Negre a Rusiei. Imaginați-vă, două bărci și un remorcher care si-a pierdut motorul in urma ciocnirii au fost urmărite, conform raportului comandantilor barcilor, de 10 nave de razboi diferite: doua nave ale Flotei Mării Negre a Federației Ruse, 2 ambarcațiuni tip nava de patrulare și șase ambarcatiuni ale FSB”, a menționat Voroncenko.
La rândul sau, șeful statului Major General al Forțelor Armate din Ucraina, Viktor Mujenko, a declarat ca marinarii ucraineni au opus rezistenta in timpul arestarii.
Barca blindata dotata cu artilerie „Nikopol” a Marinei ucrainene din Marea Neagră a fost luata la abordaj, personalul a luptat pana la utlimul. „În ceea ce priveste cealalta barca blindata – ”Berdiansk” – navele ruse au tras in directia acesteia, marinarii au fost raniti. Nu avem informații de încredere despre starea lor: rușii pot minți”, – a spus Mujenko.
Comandantul navei „Berdiansk” a transmis rușilor – și există înregistrarile corespunzătoare – că nu indreapta tunurile în direcția lor și ca doreste sa iasa in largul marii”.
Dar, după cum a menționat Voroncenko, ca răspuns, nava ruseasca „Izumrud“ a supus corpul navei ucrainene unui tir cu un tun de 30 mm, după care un alt rand de foc în directia marinarilor. Trei persoane au fost rănite, inclusiv comandantul. Potrivit lui Voroncenko, dacă navele ucrainene deschideau focul în răspuns, „sincer, nu stiu cum se dezvolta în continuare conflictul”.
Potrivit oficialului militar, atacul navelor ruse s-a produs dupa ora 17.00, dupa ce navele marinei ucrainene au decis să se întoarcă la Odesa, fiindu-le refuzata trecerea prin stramtoarea Kerci.
„În timpul trecerii navelor din zona de așteptare spre punctul de desfășurare permanent, undeva la o distanță de 13-14 de mile de coasta Crimeei si aproximativ 40 de kilometri sud-est de Kerci, navele care erau escortate de vase de razboi ale Federației Ruse au fost atacate, blocate, impotriva lor s-a folosit armamentul din dotare”, a spus Mujenko.
În total, șase marinari ucraineni din cei 23 au fost răniți.
Militarii ucraineni capturaţi de Rusia, plasaţi în arest preventiv pentru 60 de zile
Instanţe judiciare din Crimeea au decis miercuri plasarea în arest preventiv timp de 60 de zile a celor 24 de militari ucraineni capturaţi de Rusia în incidentul naval produs în Marea Azov.
Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) susţine că navele militare ucrainene Berdiansk, Nikopol şi Iani Kapu au pătruns neautorizat în apele teritoriale ruse, ignorând somaţiile.
Ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul spre cele trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor.
