Rușii fac exerciții militare în regiunea Mării Negre, cu submarine și baterii de rachete sol-aer din Crimeea
Rusia ține exerciții navale și cu rachete sol-aer în regiunea Mării Negre, deși în acest moment există tensiuni în relația cu Ucraina și cu Occidentul din cauza capturării a trei nave ucrainene lângă coasta peninsulei Crimeea, transmite Reuters.
Două submarine, Rostov-pe-Don B-237 și Stary Oskol B-262, au efectuat intervenții de urgență pentru detectarea, urmărirea și distrugerea de ținte aflate pe mare și pe coastă cu focuri de rachete, potrivit ministerului apărării.
De asemenea, echipajele submarinelor din Marea Neagră sunt programate să exerseze scufundarea la adâncimi mari, dar și ieșirea de urgență la suprafață.
În comunicatul ministerului apărării de la Moscova nu se precizează când au început sau când se vor încheia exercițiile, nici dacă sunt parte a unor antrenamente militare de mai mare amploare din Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014.
Separat, sistemele de rachete sol-aer cu rază medie de la est de Crimeea au exersat detectarea, identificarea și doborârea de ținte aeriene, a anunțat un purtător de cuvânt al Flotei de la Marea Neagră, citat de Interfax.
Un avertisment de navigație al marinei turce spune că ”exerciții de tragere” sunt așteptate în regiune în perioada 3-9 decembrie.
Flota militară rusă a transmis că exerciţiile erau programate, dar acestea intervin în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina după incidentul din Marea Azov. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a cerut Alianţei Nord-Atlantice să trimită nave militare în zona Strâmtorii Kerci, după incidentul dintre Kiev şi Moscova.
Instanţe judiciare din Crimeea au decis plasarea în arest preventiv timp de 60 de zile a celor 24 de militari ucraineni capturaţi de Rusia în incidentul naval produs în Marea Azov. Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) susţine că navele militare ucrainene Berdiansk, Nikopol şi Iani Kapu au pătruns neautorizat în apele teritoriale ruse, ignorând somaţiile. Ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul spre cele trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014.
Ucraina a denunţat o "agresiune" a Rusiei şi a instituit Legea marţială timp de 30 de zile în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia. Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO au criticat Rusia şi au cerut măsuri pentru detensionarea situaţiei.
Ucraina a reluat livrările de cereale din porturile de la Marea Azov
Autorităţile ucrainene au anunţat marţi că au fost reluate livrările de cereale din porturile de la Marea Azov, blocate timp de aproximativ 10 zile după o dispută cu Rusia în dreptul strâmtorii Kerci.
În data de 25 noiembrie, Rusia a sechestrat trei nave militare ucrainene, acuzându-le că au intrat în mod ilegal în apele sale teritoriale. Ucraina a dezminţit aceste acuzaţii şi la rândul său a acuzat Rusia de agresiune armată.
"Trecerea navelor încărcate cu produse agricole prin porturile de la Marea Azov a fost deblocată. Încărcarea cerealelor pe nave în porturile de la Berdiansk şi Mariupol a fost reluată şi se derulează în mod normal", a anunţat Ministerul ucrainean al Agriculturii, într-un comunicat de presă.
Anterior, ministrul ucrainean pentru Infrastructură, Volodimir Omelian, a anunţat şi el că Rusia a deblocat parţial porturile ucrainene de la Marea Azov.
"Da, porturile Berdiansk şi Mariupol sunt parţial deblocate. Navele se îndreaptă spre intrarea şi ieşirea din strâmtoarea Kerci spre porturile ucrainene (...) Circulaţia este parţial restabilită", a spus Omelian.
Navele sunt oprite în continuare de partea rusă, care efectuează inspecţii ca înainte, dar circulaţia a fost parţial restabilită, a afirmat Volodimir Omelian, citat de mass-media ucrainene. El a adăugat că 17 nave aşteaptă la intrarea în Marea Azov şi doar una la ieşire. Alte nouă nave se află pe cheiurile din porturi.
Kievul: Ameninţarea rusă e la cel mai ridicat nivel din 2014
Din august, armata rusă şi-a consolidat în mod semnificativ forţele la frontiera cu Ucraina, ceea ce reprezintă o ameninţare militară fără precedent de la anexarea peninsulei Crimeea în 2014, a declarat marţi şeful Statului Major al forţelor ucrainene, generalul Viktor Mujenko.
În sprijinul afirmaţiei sale, generalul ucrainean a prezentat mai multe imagini din satelit care arată prezenţa tancurilor ruseşti T-62 M la 18 km de graniţa ucraineană, unde numărul lor a crescut de la 93 la 250 între mijlocul lunii septembrie şi 1 octombrie.
În opinia sa, aceasta este o dovadă a consolidării concertate de forţe ruse înainte de 25 noiembrie, când gărzile de coastă ruse au oprit cu forţa şi sechestrat trei nave militare ucrainene în apropiere de strâmtoarea Kerci, după ce au deschis focul asupra lor, o acţiune ce a provocat temeri conducerii ucrainene că acest incident ar putea fi precursorul unei invazii de amploare.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko l-a acuzat pe omologul său rus Vladimir Putin că doreşte să anexeze întreaga Ucraină. În urma acestui incident naval, Kievul a instituit legea marţială pe o perioadă de 30 de zile în zonele cele mai vulnerabile.
'Avem în faţa noastră un agresor care nu are nicio limită legală, morală sau orice alte limite. Este foarte greu de prezis când va dori să treacă la faza activă a luptelor împotriva Ucrainei', a afirmat generalul Mujenko.
Incidentul din strâmtoarea Kerci constituie, potrivit lui, 'un act de agresiune din partea forţelor regulate, ale celor ale Serviciului de frontieră (al Federaţiei Ruse) faţă de forţele armate ucrainene'.
Armata ucraineană a trimis de asemenea întăriri terestre şi aeriene la frontieră, intensificându-şi manevrele în întreaga ţară, a adăugat acesta, dar a refuzat să ofere detalii.
Ucraina speră să poată să finalizeze până anul viitor construcţia unei baze militare la Marea Azov, care fusese planificată înainte de incidentul naval din largul Crimeei.
Kievul aşteaptă de asemenea ajutor din partea aliaţilor săi, în principal SUA, în special în livrări de echipamente, inclusiv aeriene şi navale de recunoaştere, nave şi şi arme pentru forţele terestre, a mai spus generalul Mujenko.
CEDO îi cere Rusiei să asigure un "tratament adecvat" marinarilor ucraineni arestaţi
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) i-a cerut marţi Moscovei să asigure un "tratament adecvat" marinarilor ucraineni ale căror nave au fost sechestrate de marina rusă în timp ce încercau să treacă din Marea Neagră în Marea Azov, prin strâmtoarea Kerci, informează AFP.
Sesizată de Kiev printr-o procedură de urgenţă, CEDO i-a cerut guvernului rus să "aibă grijă ca persoanele în captivitate să primească un tratament medical adecvat (...), inclusiv cele care ar fi putut fi rănite în incidentul naval" din 25 noiembrie.
Între timp, ca un prim semn de destindere a situaţiei, ministrul ucrainean pentru infrastructură, Volodymyr Omelyan, a anunţat marţi că porturile Berdiansk şi Mariupol, cruciale pentru exporturile ucrainene, au fost parţial deblocate". "Navele intră şi ies prin strâmtoarea Kerci" care leagă Marea Neagră de Marea Azov, a continuat el. "Partea rusă le opreşte şi le inspectează ca înainte, însă circulaţia a fost reluată parţial", potrivit ministrului ucrainean.
În opinia analistului Mykola Sungurovski, director de programe militare la Centrul de analiză Razumkov din Kiev, aceasta "este o dezescaladare controlabilă" operată de Rusia, cel puţin în plan militar.
Acest incident reprezintă prima confruntare militară deschisă între Moscova şi Kiev după anexarea, în 2014, de către Rusia a peninsulei Crimeea şi după declanşarea în acelaşi an a unui conflict armat în estul Ucrainei, între forţele guvernamentale ucrainene şi separatiştii proruşi, conflict soldat până acum cu peste 10.000 de morţi.
Confruntarea a realimentat temerile privind o mai amplă escaladare a tensiunilor între cele două foste republici sovietice. Chiar dacă ţările occidentale susţin Ucraina în acest conflict, cerându-i Moscovei să elibereze militarii şi navele ucrainene, ele le-au cerut ambelor ţări să dea dovadă de reţinere.