Reuniune ministerială a OSCE, cu tensiunile dintre Rusia şi Ucraina ca subiect principal pe agendă
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) are joi şi vineri o reuniune ministerială la Milano, pe agenda căreia conflictul dintre Rusia şi Ucraina în Marea Azov va fi tema principală, informează miercuri agenţia EFE.
''Soluţionarea crizei dintre Rusia şi Ucraina este o temă prioritară pentru preşedinţia italiană a OSCE'', a declarat o sursă din cadrul MAE italian.
Vor mai fi discutate chestiuni precum necesitatea consolidării securităţii în ariile de responsabilitate ale OSCE, sporirea cooperării politice şi militare între state, combaterea terorismului, eradicarea traficului cu minori şi garantarea stabilităţii social-economice la nivel global.
La reuniunea de la Milano va participa şi şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, care va avea reuniuni bilaterale cu miniştrii de externe rus şi ucrainean, Serghei Lavrov şi Pavlo Klimkin, în cadrul cărora va fi abordată şi situaţia creată de tensiunile din Marea Azov.
Autoritățile ruse din Crimeea l-au reținut pe avocatul Kurbedinov pentru o postare pe Facebook din 2013
Autoritățile ruse din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia acum 4 ani, l-au reținut pe avocatul Emil Kurbedinov, cunoscut pentru activitatea sa în apărarea drepturilor omului. Jurista Lilia Ghemedji a declarat Europei Libere că Kurbedinov a fost reținut de Centrul Rusesc anti-extremism pentru o postare pe rețeaua de socializare Facebook din 2013, care, potrivit procurorilor „avea elemente de extremism”. Potrivit avocatului rus Nikolai Polozov, reținerea avocatului la Simferopol, este „un alt caz de presiuni asupra avocaților în cazuri politice din Crimeea”.
În ultimul timp, avocatul Kurbedinov a pledat în favoarea unor activiști pentru apărarea drepturilor omului, în cazuri considerate motivate politic.
Există semne ale unui progres în relaţiile dintre Ungaria şi Ucraina, constată Szijjarto
Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a salutat joi semnele pozitive de progres în ce priveşte atât atitudinea Ucrainei faţă de comunităţile maghiare din Transcarpatia cât şi relaţiile bilaterale dintre Ungaria şi Ucraina în general, relatează agenţia MTI.
Parlamentul de la Kiev are planificat un vot pentru extinderea perioadei de tranziţie a noii legi privind educaţia, a afirmat Szijjarto după o întrevedere avută cu omologul său ucrainean, Pavel Klimkin, în marja reuniunii ministeriale a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), desfăşurată la Milano.
Legislativul ucrainean a adoptat anul trecut controversata lege ucraineană a educaţiei, care a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform acestei legi, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Ministrul Szijjarto a mai spus că ţara sa şi-a dat acordul pentru deschiderea unui consulat onorific al Ucrainei în oraşul Siofok, în timp ce autorităţile ucrainene au acceptat la rândul lor deschiderea unui astfel de consulat al Ungariei la Ternopil, decizii care în opinia şefului diplomaţiei ungare sunt ''evoluţii pozitive''.
De asemenea, Szijjarto a menţionat că un nou ambasador ungar va pleca la post la Kiev şi că cele două ţări au semnat un acord pentru prelungirea programului zilnic al punctelor de trecere a frontierei de la Barabas şi Lonya.
Pe lângă noua lege ucraineană a educaţiei, relaţiile dintre Budapesta şi Kiev au fost tensionate şi de disputa privind eliberarea unor paşapoarte ungare cetăţenilor ucraineni de etnie maghiară, dispută care a condus în octombrie la expulzări reciproce de consuli.
SUA au efectuat un zbor deasupra Ucrainei în cadrul Tratatului 'Cer Deschis'
'Atacul neprovocat al Rusiei asupra navelor ucrainene în Marea Neagră, în apropiere de Strâmtoarea Kerci, reprezintă o escaladare periculoasă a unei activităţi tot mai provocatoare şi ameninţătoare', a declarat Pentagonul într-un comunicat.
"Statele Unite vor o relaţie mai bună cu Rusia, dar acest lucru nu se poate întâmpla atât timp cât continuă acţiunile ilegale şi destabilizatoare în Ucraina şi în alte zone", subliniază Pentagonul, anunţând efectuarea unui zbor "extraordinar" deasupra Ucrainei pentru reafirmarea angajamentului faţă de această naţiune.
Instanţe judiciare din Crimeea au decis plasarea în arest preventiv timp de 60 de zile a celor 24 de militari ucraineni capturaţi de Rusia în incidentul naval produs în Marea Azov. Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) susţine că navele militare ucrainene Berdiansk, Nikopol şi Iani Kapu au pătruns neautorizat în apele teritoriale ruse, ignorând somaţiile. Ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul spre cele trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014.
Ucraina a denunţat o "agresiune" a Rusiei şi a instituit Legea marţială timp de 30 de zile în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia. Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO au criticat Rusia şi au cerut măsuri pentru detensionarea situaţiei.
Kievul cere sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei
Ucraina a cerut joi in cadrul unei reuniuni a zeci de miniştri de Externe majorarea sancţiunile împotriva Rusiei, acuzând Moscova că a intensificat agresiunea împotriva Kievului şi a semănat "instabilitate şi insecuritate" în Occident, relatează Reuters.
Ministrul de Externe al Ucrainei a denunţat în cadrul unei întâlniri a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare din Europa (OSCE), confiscarea recentă a trei nave ucrainene ucrainene şi a echipajului lor de către forţele ruseşti din Crimeea, declarând că acesta reprezintă un alt atac la adresa dreptului internaţional.
"Este o chestiune de urgenţă să oferim un răspuns internaţional prompt şi consolidat la acest act de agresiune. Declaraţiile nu sunt suficiente. Trebuie să existe măsuri", a declarat Pavlo Klimkin la reuniunea anuală a miniştrilor OSCE.
"Trebuie să ridicăm costurile pentru Rusia cu sancţiuni complete şi adaptate ... Nu poate fi nicio acţiune ca de obicei".
Cei 57 de membri OSCE, organizaţia europeană de securitate şi a drepturilor omului, a fost zguduit de confruntarea militară şi diplomatică dintre Rusia şi Ucraina, ambele fiind state membre.
În timp ce numeroşi miniştri occidentali şi-au exprimat sprijinul ferm pentru Kiev, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a dat vina pe anii de tentative de escaladare a tensiunilor din partea Ucrainei şi a aliaţilor săi.
"În lupta pentru dominaţie, un mic grup de ţări utilizează şantajul, presiunile şi ameninţările", a declarat Lavrov într-un centru de conferinţe din Milano, unde are loc reuniunea OSCE.
"Kievul este eliberat de orice pedeapsă, protejată de sponsorii occidentali, care justifică toate acţiunile sale scandaloase", a adăugat acesta.
Moscova a acuzat Kievul de orchestrarea conflictului, spunând că navele ucrainene au intrat în apele ruse, ceea ce Ucraina neagă. Lavrov a declarat joi că mişcarea a fost o "provocare" şi a acuzat că Ucraina urmăreşte să saboteze orice efort de restabilire a păcii în regiune.
Dar miniştrii americani, canadieni şi europeni s-au aliniat joi pentru a denunţa acţiunea Moscovei şi a-şi promova sprijinul pentru Kiev.
"Anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia, implicarea sa directă în conflictul din Donbass şi acum acţiunile ilegale care vizează marinarii şi navele ucrainene ... nu pot şi nu trebuie acceptate de comunitatea internaţională", a declarat ministrul de Externe al Canadei, Chrystia Freeland.
Tratatul 'Cer Deschis', intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002, a fost semnat până în prezent de 34 de state, inclusiv de SUA şi de Federaţia Rusă. Tratatul conferă părţilor dreptul de a efectua zboruri de observare a teritoriului statelor participante, stipulând totodată obligativitatea acordării permisului de survolare a propriului teritoriu, în condiţiile prevăzute de Tratat.