Rusia respinge propunerea germană de mediere a conflictului din Marea Azov

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a respins propunerea prezentată de Germania de a media disputa dintre Moscova şi Kiev referitoare la arestarea unor nave ucrainene şi a 24 de membri ai echipajelor acestora în timp ce se pregăteau să intre în Strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov, pe motiv că ar fi încălcat frontiera maritimă a Rusiei, transmite dpa.

Marina ucraineană a calificat drept ''act de agresiune'' incidentul survenit pe 25 noiembrie, declarând că a informat Moscova în avans despre trecerea navelor prin Strâmtoarea Kerci.

Referitor la această dispută, ministrul de externe german Heiko Maas a propus joi ca Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să îşi extindă misiunea sa de observare în estul Ucrainei şi asupra Mării Azov.

Iniţiativa urma să fie analizată marţi, la Berlin, de reprezentanţi ai Germaniei, Franţei, Rusiei şi Ucrainei (aşa-numitul ''format Normandia'').

Lavrov a calificat însă propunerea drept una ''inutilă''.

''Nu este nevoie de observatori şi mediatori în Marea Azov şi în Strâmtoarea Kerci'', a spus vineri şeful diplomaţiei ruse, prezent la o reuniune ministerială a OSCE desfăşurată la Milano.

În opinia sa, Maas şi alţi parteneri ar trebui să-i ''convingă pe americani să se aşeze la masa negocierilor şi să înceapă să discute (despre controlul armelor) într-o manieră concretă şi nu să acuze Rusia în mod nejustificat, de peste Atlantic'', a subliniat Serghei Lavrov, citat de agenţia de presă rusă TASS.

Steaguri ”DNR” la protestele ”vestelor galbene”. Franța investighează posibila implicare a Moscovei

După rapoartele privind activizarea în rețelele sociale a conturilor legate de Moscova, în legătură cu protestele „vestelor galbene”, Franța a lansat o investigație privind posibila intervenție rusă, a declarat Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de externe, transmite Bloomberg.

„O investigație este în curs de desfășurare. Nu voi comenta până când ancheta nu va trage concluziile”, a spus Le Drian.

Anterior, mass-media a comunicat că conturile pro-Kremlin de pe Twitter au început să răspândească informații false și neconfirmate despre protestele „vestelor galbene” din Franța, încercând să submineze reputația președintelui francez Emmanuel Macron.

Duminica, Vasili Grițak, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că revoltele și actele de violență din Franța sunt organizate de radicalii, ale căror coordonatori sunt agenti FSB și GRU din Rusia.

„Sub steagul așa-numitei „DNR” și sub supravegherea FSB și GRU, in spatele protestatarilor pașnici din Franța, radicalii au recurs la organizarea tulburărilor și violenței în Franța”, a scris șeful SBU pe Facebook.

Grițak a menționat o fotografie din Franța, în care doi participanți la proteste afiseaza ”steagul” militanților gruparii „DNR”.

Potrivit șefului SBU, în stânga fotografiei este Sorlin Fabris, membru al centrului analitic internațional „Catehon”, care operează sub auspiciile fondatorului canalului rus de televiziune „Țarigrad” Konstantin Malofeev și a Fundației ”Sfântul Vasile cel Mare”, condusă de el.

Potrivit SBU, din consiliul de supraveghere al „Catehon” fac parte „ideologii eurasianismului rusesc” – consilierul președintelui Rusiei, Serghei Glaziev și liderul „Mișcării internaționale euroasiatice” Alexander Dughin.

În dreapta fotografiei este Xavier Moreau, un „observator” la așa-numitele alegeri din teritoriile ocupate de Rusia in Donbas.

SBU afirmă că acesta trăiește în Rusia de 17 ani și că in 2013 a obtinut cetățenia Rusiei.

Rusia pe locul al doilea în lume la producția de arme

Rusia a ajuns pe locul al doilea în lume la producția de arme. Potrivit raportului Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), volumul exporturilor de arme rusești a reprezentat anul trecut 9,5% din piața mondială.

Statisticile includ date despre primii 100 de producători, cu un total de vânzări de peste 398 miliarde de dolari.

Potrivit autorilor raportului, anul trecuc, opt din nouă companii rusești de armament au înregistrat o creștere medie a vânzărilor de 8,5%. Experții explica această creștere prin punerea în aplicare a programului de modernizare militară în Rusia.

Ca și până acum, SUA sunt liderul în vânzarile de arme. Ponderea lor pe piața de arme este de 57%. Firmele britanice care au ocupat locul doi din 2002, dar anul trecit au cazut pe poziția a treia pe listă, cu 9% din piața globală. Companiile chineze nu sunt incluse în rating, deoarece nu există informații despre ele.

În 2017, pentru prima dată din 1998, Rusia a redus bugetul militar, cheltuind 3,9 trilioane de ruble pentru nevoile militare, ceea ce este cu 17% mai mic decât în anul precedent. Autoritățile ruse au fost forțate să facă acest lucru din cauza deteriorării situației economice, sub influența scăderii prețului petrolului și a sancțiunilor occidentale. Ca urmare, multe programe de armament au fost suspendate sau chiar au încetat.

În martie, SIPRI a prezentat statistici privind exporturile de arme în ultimii zece ani. Primii cinci exportatori de arme sunt Statele Unite, Rusia, Franța, Germania și China.

Cei mai importanți importatori de arme au fost India, Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite și China.

UE adoptă noi sancţiuni împotriva unor ucraineni pro-ruşi

Uniunea Europeană a inclus luni pe lista ei de sancţiuni nouă reprezentanţi ai rebelilor proruşi din estul Ucrainei, fără să aibă însă în vedere noi măsuri punitive împotriva Rusiei în contextul incidentului din Marea Neagră în urma căruia Rusia a sechestrat trei nave militare ucrainene împreună cu echipajele lor.

În schimb, miniştrii europeni de externe, reuniţi la Bruxelles, au anunţat că vor oferi mai multă asistenţă Ucrainei. Potrivit şefei diplomaţiei europene, Federica Mogherini, ei au discutat cu ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, ''ultimele evoluţii din Marea Azov, dar şi, în principal, sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, pentru poporul ucrainean, pentru integritatea teritorială a ţării''.

Pe lista de sancţiuni a UE au fost acum adăugaţi nouă reprezentanţi locali din provinciile ucrainene separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk, pentru rolul lor în scrutinul organizat acolo luna trecută de separatiştii pro-ruşi. Persoanele incluse pe această listă, al căror număr a ajuns astfel la 164, plus alte 44 de entităţi, au interdicţie de viză în statele UE şi le sunt îngheţate eventualele active deţinute în aceste state.

''Prin acţiunile lor, ei au subminat şi mai mult integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei'', afirmă blocul comunitar, care ''consideră aceste ''alegeri'' drept ilegale şi ilegitime şi nu le recunoaşte''.

Printre cei adăugaţi de UE pe respectiva listă se numără Leonid Pasecinik, numit în noiembrie lider al rebelilor din Lugansk. ''Omologul'' său din Doneţk, Denis Puşilin, se află pe aceeaşi listă din 2014, fiind şi unul dintre liderii rebeliunii pro-ruse.

Kievul a cerut Uniunii Europene să instituie noi sancţiuni împotriva Rusiei în urma incidentului din Marea Neagră. Însă divizatul bloc comunitar nu va acţiona în curând, sau probabil chiar deloc.

Totuşi, cei 28 de şefi de stat sau de guvern ai ţărilor UE, care se reunesc joi şi vineri la Consiliul European la Bruxelles, ar urma să decidă prelungirea sancţiunilor deja impuse Rusiei în sectoarele bancar, al apărării şi energiei, sancţiuni instituite după anexarea Crimeei şi reînnoite la fiecare şase luni.