Șeful Atlantic Council: SUA vor impune noi sancțiuni anti-ruse și vor livra arme Ucrainei
Fostul ambasador al SUA în Ucraina, directorul Consiliului Atlantic (Atlantic Council), John Herbst, a declarta că în 2-3 luni „vom vedea că Statele Unite vor oferi arme Kievului și vor anunța noi sancțiuni împotriva Federației Ruse” în legătură cu agresiunea din Strâmtoarea Kerci, potrivit unui interviu acordat Europei Libere.
„În două sau trei luni, vom vedea că SUA vor oferi arme Kievului și vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu această agresiune din strâmtoarea Kerch. Cred că în următoarele opt până la zece săptămâni va apărea acest răspuns mai puternic din SUA. Și, pe lângă sancțiuni, va fi și asistență militară pentru Ucraina „, a subliniat el.
Potrivit fostului diplomat, acum există suficiente argumente „pentru a oferi rachete anti-navă și nave de patrulare, poate și alte echipamente militare…În Statele Unite sunt suficiente rachete de croazieră Harpoon, care se bazează pe tehnologii dezvoltate acum 30 de ani – și asta este ceva ce deja putem oferi“.
Fostul ambasador a spus că sprijinul pentru Ucraina în cadrul Congresului SUA este acum foarte puternic. Conform previziunilor sale, „el va rămâne cel puțin la fel de puternic și poate chiar să se intensifice”.
El a subliniat că „până în prezent reacția SUA (la agresiunea Federației Ruse în Strâmtoarea Kerci) a fost slabă”.
Este pozitiv faptul că chiar și acele guverne europene care reacționează slab în mod tradițional au înțeles foarte repede că Federația Rusă a început în mod deschis o agresiune împotriva Ucrainei – acesta este într-adevăr un lucru pozitiv.
Dar, în același timp, vedem că reacția Europei este încă destul de slabă. Și răspunsul SUA este, de asemenea, insuficient, „- a spus Herbst.
În opinia sa, cel mai bun răspuns ar putea fi sancțiuni împotriva celei mai mari bănci rusești sau interzicerea navelor rusești de a intra în porturile americane sau în porturile UE și de a oferi arme Ucrainei.
„Ucraina a făcut multe pentru consolidarea apărarii sale în est și ar trebui să se gândească acum la întărirea apărării sale în sud și mai ales în regiunea Mării Azov, probabil și în regiunea Odesa”, a declarat fostul ambasador al SUA în Ucraina.
Biserica Ortodoxă din Ucraina a ieşit de sub „tutela” celei ruse / Putin ameninţă cu incidente sângeroase
Patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului a semnat azi decretul privind acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, scoțând-o de sub „tutela” Rusiei
Decretul de acordare a autocefaliei a fost semnat de patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului cu ocazia unei ceremonii care s-a desfăşurat la Biserica Sfântul Gheorghe din Istanbul. La ceremonie au participat şi mitropolitul Epifanie al Ucrainei, dar şi preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.
Luna trecută, Biserica Ortodoxă a Ucrainei l-a ales drept conducător pe mitropolitul Epifaniy, 39 de ani, acţiune comparată de Poroşenko cu referendumul din 1991 privind independenţa Ucrainei faţă de Uniunea Sovietică.
Documentul privind autocefalia, numit tomos, va fi înmânat mitropolitului Epifaniy cu ocazia unei ceremonii ce se va desfăşura duminică, astfel finalizând procesul de recunoaştere a autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei de către Patriarhia Ecumenică.
Biserica Ortodoxă din Ucraina a fost subordonată timp de mai multe secole Patriarhiei Moscovei. Biserica Ortodoxă Rusă a transmis că nu acceptă autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
Liderii de la Kiev susţin că bisericile subordonate Moscovei fac propagandă în favoarea Kremlinului şi sprijină separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. Aceste acuzaţii sunt însă negate vehement de reprezentanţii bisericilor subordonate Patriarhiei Ruse.
Rusia se opune autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, comparând această separare cu Marea Schismă din 1054, eveniment în urma căruia lumea creştină a fost împărţită în două ramuri, catolică şi ortodoxă.
Preşedintele rus Vladimir Putin chiar a avertizat asupra posibilităţii izbucnirii unor incidente sângeroase din cauza separării Bisericii Ortodoxe a Ucrainei de cea rusă.
Olanda va acorda asistență juridică rudelor victimelor MH17 care vor da Rusia în judecată
Autoritățile din Olanda vor oferi servicii juridice gratuite rudelor celor uciși în prăbușirea avionului Boeing, al companiei Malaysian Airlines, în Donbas, pe 17 iulie 2014, a declarat ministrul justiției din Olanda, Ferd Grapperhaus, într-o scrisoare adresată Parlamentului.
Este vorba de ajutor în formularea cererilor de despăgubire și de compensare și de susținere a acestora în instanță.
Rudele victimelor au primit deja parțial plăți de la compania Malaysian Airlines și de la societatile de asigurări. Acum, însă, vorbim despre daunele directe din partea făptașilor dezastrului, pe care trebuie să le decidă o instanța. Procesul va începe în Olanda cel mai probabil în acest an.
Conform concluziilor preliminare anuntate de investigatori anul trecut, Boeing-ul a fost doborât de un lansator de rachete Buk care aparținea uneia dintre unitățile armatei ruse și a fost livrat în estul Ucrainei din Rusia. Lansarea a fost realizata dintr-o zonă controlată de separatiștii sprijiniți de ruși. Olanda și Australia au cerut deja Rusiei să își recunoască responsabilitatea pentru incident și să coopereze cu rudele victimelor în problema despăgubirilor.
Moscova neagă implicarea în accident. Oficialii ruși susțin că investigația internațională este părtinitoare, deoarece ar fi ignorat informațiile oferite de Rusia. Reprezentanții ministerului rus de apărare susțin că racheta care a doborât Boeing-ul a fost livrată Ucrainei în perioada sovietică.
Ca rezultat al prăbușirii zborului MH17 au murit 298 de persoane, majoritatea fiind cetățeni ai Olandei.
Marina SUA a trimis prima sa navă în Marea Neagră după incidentul naval din strâmtoarea Kerci
Nava de desant USS Fort McHenry a marinei americane a traversat duminică strâmtoarea Dardanele în direcţia Mării Negre, fiind prima navă a U.S. Navy care ajunge în regiune de când Rusia a sechestrat trei nave ucrainene în luna noiembrie în strâmtoarea Kerci.
Responsabili ai marinei americane au declarat că Fort McHenry va efectua o operaţiune de rutină în Marea Neagră, a precizat Stars and Stripes, cotidianul publicat pentru forţele armatei SUA detaşate în serviciu în străinătate, conform unui comunicat al Comandamentului forţelor navale americane în Europa şi al Flotei a 6-a a SUA.
Este vorba de prima navă a marinei SUA care intră în Marea Neagră din luna august când USS Carney, un distrugător din clasa Arleigh Burke, şi nava de transport rapidă USNS Carson City au efectuat aici misiuni separate.
'Noi operăm cu regularitate în Marea Neagră în conformitate cu dreptul internaţional şi Convenţia de la Montreux şi vom continua să facem aceasta', a declarat comandorul Kyle Raines, purtător de cuvânt al Flotei a 6-a americane, citat de Stars and Stripes. 'Vom continua să îndemnăm Ucraina şi Rusia să caute o soluţie diplomatică la disputa lor', a adăugat el.
Fort McHenry este o navă de transport echipată cu arme defensive, cum ar fi mitraliere, tunuri de mici dimensiuni şi sisteme de apărare antirachetă cu rază scurtă de acţiune. Aceasta are o capacitate ofensivă de mică anvergură, notează site-ul canadian specializat în probleme militare.
Moscova consideră drept o intruziune intrarea navelor marinei americane în Marea Neagră, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.
Cu toate acestea, este important ca SUA să continue misiunile de patrulare în Marea Neagră după incidentul din strâmtoarea Kerci, cu scopul de a demonstra angajamentul de a-şi proteja partenerii, a declarat pentru cotidianul Stars and Stripes Michael Petersen, directorul Institutului de studii maritime privind Rusia de la Naval War College.
'Statele Unite s-au angajat să facă să fie respectat dreptul internaţional pe care Rusia îl încalcă în mod constant în Marea Neagră', a remarcat Petersen săptămâna trecută.
SUA şi aliaţii lor din NATO au denunţat faptul că Rusia a deschis focul asupra a trei nave ucrainene înainte de intrarea în strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov şi a arestat 24 de membri ai echipajelor, dar au arătat totuşi un interes scăzut pentru o acţiune directă împotriva Rusiei.
Întrucât Ucraina nu este membră a NATO, ţările aliate nu sunt obligate să o apere împotriva unui agresor precum Rusia, a menţionat Petersen, ceea ce face ca Ucraina să fie mai vulnerabilă.
'Riscurile (ca Rusia) să recurgă la forţa militară împotriva NATO în Europa de Est sunt mult mai importante decât cele în cazul Ucrainei', a mai spus expertul citat.
La rândul său, Moscova a trimis luni vasul de patrulare 'Pâtlivâi' din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră să supravegheze acţiunile navei Fort McHenry în Marea Neagră, informează agenţia de presă RIA Novosti.
'Vasul de patrulare "Pâtlivâi" efectuează un set de măsuri de monitorizare a activităţilor navei de desant USS Fort McHenry', a indicat Ministerul Apărării rus, precizând că nava americană se află de duminică în Marea Neagră, iar luni a acostat în portul Constanţa.