Linkuri accesibilitate

Crucea de pe mitra patriarhul Kirill aruncă o umbră pe fruntea lui Vladimir Putin în catedrala din Moscova, 28 aprilie, 2019
Crucea de pe mitra patriarhul Kirill aruncă o umbră pe fruntea lui Vladimir Putin în catedrala din Moscova, 28 aprilie, 2019

Criza din Ucraina. Live Blog (Dan Alexe)

update

Ucraina văzută de la Bruxelles.

15:19 8.1.2019

Olanda va acorda asistență juridică rudelor victimelor MH17 care vor da Rusia în judecată

Locul prăbușirii avionului Malaysia Airlines MH17
Locul prăbușirii avionului Malaysia Airlines MH17

Autoritățile din Olanda vor oferi servicii juridice gratuite rudelor celor uciși în prăbușirea avionului Boeing, al companiei Malaysian Airlines, în Donbas, pe 17 iulie 2014, a declarat ministrul justiției din Olanda, Ferd Grapperhaus, într-o scrisoare adresată Parlamentului.

Este vorba de ajutor în formularea cererilor de despăgubire și de compensare și de susținere a acestora în instanță.

Rudele victimelor au primit deja parțial plăți de la compania Malaysian Airlines și de la societatile de asigurări. Acum, însă, vorbim despre daunele directe din partea făptașilor dezastrului, pe care trebuie să le decidă o instanța. Procesul va începe în Olanda cel mai probabil în acest an.

Conform concluziilor preliminare anuntate de investigatori anul trecut, Boeing-ul a fost doborât de un lansator de rachete Buk care aparținea uneia dintre unitățile armatei ruse și a fost livrat în estul Ucrainei din Rusia. Lansarea a fost realizata dintr-o zonă controlată de separatiștii sprijiniți de ruși. Olanda și Australia au cerut deja Rusiei să își recunoască responsabilitatea pentru incident și să coopereze cu rudele victimelor în problema despăgubirilor.

Moscova neagă implicarea în accident. Oficialii ruși susțin că investigația internațională este părtinitoare, deoarece ar fi ignorat informațiile oferite de Rusia. Reprezentanții ministerului rus de apărare susțin că racheta care a doborât Boeing-ul a fost livrată Ucrainei în perioada sovietică.

Ca rezultat al prăbușirii zborului MH17 au murit 298 de persoane, majoritatea fiind cetățeni ai Olandei.

15:21 8.1.2019

Marina SUA a trimis prima sa navă în Marea Neagră după incidentul naval din strâmtoarea Kerci

Nava de desant USS Fort McHenry a marinei americane a traversat duminică strâmtoarea Dardanele în direcţia Mării Negre, fiind prima navă a U.S. Navy care ajunge în regiune de când Rusia a sechestrat trei nave ucrainene în luna noiembrie în strâmtoarea Kerci.

Responsabili ai marinei americane au declarat că Fort McHenry va efectua o operaţiune de rutină în Marea Neagră, a precizat Stars and Stripes, cotidianul publicat pentru forţele armatei SUA detaşate în serviciu în străinătate, conform unui comunicat al Comandamentului forţelor navale americane în Europa şi al Flotei a 6-a a SUA.

Este vorba de prima navă a marinei SUA care intră în Marea Neagră din luna august când USS Carney, un distrugător din clasa Arleigh Burke, şi nava de transport rapidă USNS Carson City au efectuat aici misiuni separate.

'Noi operăm cu regularitate în Marea Neagră în conformitate cu dreptul internaţional şi Convenţia de la Montreux şi vom continua să facem aceasta', a declarat comandorul Kyle Raines, purtător de cuvânt al Flotei a 6-a americane, citat de Stars and Stripes. 'Vom continua să îndemnăm Ucraina şi Rusia să caute o soluţie diplomatică la disputa lor', a adăugat el.

Fort McHenry este o navă de transport echipată cu arme defensive, cum ar fi mitraliere, tunuri de mici dimensiuni şi sisteme de apărare antirachetă cu rază scurtă de acţiune. Aceasta are o capacitate ofensivă de mică anvergură, notează site-ul canadian specializat în probleme militare.

Moscova consideră drept o intruziune intrarea navelor marinei americane în Marea Neagră, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.

Cu toate acestea, este important ca SUA să continue misiunile de patrulare în Marea Neagră după incidentul din strâmtoarea Kerci, cu scopul de a demonstra angajamentul de a-şi proteja partenerii, a declarat pentru cotidianul Stars and Stripes Michael Petersen, directorul Institutului de studii maritime privind Rusia de la Naval War College.

'Statele Unite s-au angajat să facă să fie respectat dreptul internaţional pe care Rusia îl încalcă în mod constant în Marea Neagră', a remarcat Petersen săptămâna trecută.

SUA şi aliaţii lor din NATO au denunţat faptul că Rusia a deschis focul asupra a trei nave ucrainene înainte de intrarea în strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov şi a arestat 24 de membri ai echipajelor, dar au arătat totuşi un interes scăzut pentru o acţiune directă împotriva Rusiei.

Întrucât Ucraina nu este membră a NATO, ţările aliate nu sunt obligate să o apere împotriva unui agresor precum Rusia, a menţionat Petersen, ceea ce face ca Ucraina să fie mai vulnerabilă.

'Riscurile (ca Rusia) să recurgă la forţa militară împotriva NATO în Europa de Est sunt mult mai importante decât cele în cazul Ucrainei', a mai spus expertul citat.

La rândul său, Moscova a trimis luni vasul de patrulare 'Pâtlivâi' din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră să supravegheze acţiunile navei Fort McHenry în Marea Neagră, informează agenţia de presă RIA Novosti.

'Vasul de patrulare "Pâtlivâi" efectuează un set de măsuri de monitorizare a activităţilor navei de desant USS Fort McHenry', a indicat Ministerul Apărării rus, precizând că nava americană se află de duminică în Marea Neagră, iar luni a acostat în portul Constanţa.

15:23 8.1.2019

Ucraina cere o acţiune a CEDO împotriva Rusiei

CEDO Strasbourg
CEDO Strasbourg


Ucraina vrea ca CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) să condamne ca ilegală capturarea recentă de către Rusia a echipajelor mai multor nave maritime ucrainene, a declarat luni un oficial ucrainean de rang înalt.

Ucraina solicită ca "instanţa să recunoască încălcarea de către Federaţia Rusă a drepturilor a 24 de marinari ucraineni în timpul atacului ilegal", a declarat ministrul ucrainean adjunct al Justiţiei, Ivan Lishchyna.

Guvernul ucrainean a înaintat luni o acţiune pentru acest caz la CEDO, a precizat Ivan Lishchyna într-o postare pe contul său de Facebook.

Ucraina încearcă să obţină eliberarea imediată a marinarilor capturaţi. Autorităţile ruse susţin că marinarii au intrat ilegal în apele teritoriale ale Rusiei.

15:24 8.1.2019

Poroşenko: Ucraina nu va permite ca Federaţia Rusă să militarizeze Marea Neagră

Ucraina nu va permite Rusiei să militarizeze Marea Neagră, a declarat preşedintele ucrainean Petro Poroşenko într-un interviu acordat postului de televiziune turc CNN Turk.

Rusia, potrivit preşedintelui ucrainean, trebuie să explice de ce a instalat în Kerci şi Feodosia (peninsula Crimeea) sisteme de apărare antiaeriană S-400 şi sisteme antinavă.

'Este absolut inacceptabil. Noi nu vom permite ca Marea Neagră să fie militarizată. Trebuie să fim gata să răspundem în această situaţie', a afirmat Petro Poroşenko în acelaşi interviu.

El a subliniat de asemenea că problema securităţii în Marea Neagră este extrem de importantă pentru toate statele din regiunea Mării Negre - Ucraina, Turcia, Bulgaria, România şi Georgia. 'Şi numai Rusia încearcă să destabilizeze situaţia', a remarcat preşedintele Petro Poroşenko.

În acelaşi timp, Poroşenko a afirmat că Ucraina nu va recunoaşte niciodată 'ocupaţia' Mării Azov şi a strâmtorii Kerci de către Rusia.

'Îmi repugnă ideea ca Rusia să decidă cum ar trebui Ucraina suverană şi independentă să folosească Marea Azov. Nu vom permite acest lucru', a spus Poroşenko, evocând în acest context incidentul naval din noiembrie, când vase de patrulare ruseşti au deschis focul şi au sechestrat trei nave ucrainene şi echipajele lor în apele neutre ale Mării Negre.

Ucraina, a spus el, deţine dovezi că atacul rusesc asupra navelor ucrainene a avut loc în apele neutre ale Mării Negre şi nu aşa cum susţine Rusia că incidentul s-ar fi produs în apele sale teritoriale. 'Avem înregistrări video, interceptări audio, imagini din satelit - avem toate dovezile. Totul s-a produs în apele neutre ale Mării Negre, nu departe de Turcia', a insistat liderul de la Kiev.

Rusia susţine că navele ucrainene au intrat ilegal în apele sale teritoriale în apropiere de strâmtoarea Kerci, care asigură trecerea din Marea Neagră în Marea Azov. Kievul susţine, în schimb, că a fost un act de agresiune comis de partea rusă în ape neutre. Mai mult, Kremlinul l-a acuzat personal pe Poroşenko de provocarea acestui incident cu scopul de a acumula capital electoral în perspectiva alegerilor prezidenţiale din martie.

Moscova a desfăşurat din 2014, de când a anexat Crimeea, patru batalioane de sisteme antiaeriene S-400 Triumf în peninsulă, la Djankoi (nord), Evpatoria (vest), Feodosia (sud) şi Sevastopol, monitorizând astfel întregi zone din regiunea Mării Negre.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG