Oficial SUA: Rusia continuă să încalce Tratatul Forţelor Nucleare
Diplomaţi americani şi ruşi s-au întâlnit marţi la Geneva pentru a discuta despre Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, din care preşedintele Donald Trump a anunţat intenţia de retragere a Statelor Unite.
"Reuniunea a fost dezolantă deoarece este clar că Rusia continuă să încalce flagrant Tratatul INF şi nu a venit pregătită să explice cum poate reveni la respectarea acordului", a declarat Andrea Thompson, subsecretarul de Stat american pentru Controlul armamentului şi Securitate internaţională.
"Mesajul nostru a fost clar: Rusia trebuie să distrugă sistemul balistic ilegal", a precizat Thompson.
Rusia va reacţiona simetric în cazul în care Statele Unite vor dezvolta noi tipuri de rachete după eventuala retragere din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), a avertizat în decembrie 2018 preşedintele rus Vladimir Putin, observând că Pentagonul are deja în planul bugetar un proiect balistic.
Rusia încalcă în mod clar Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) prin dezvoltarea unui nou tip de rachetă, a anunţat Alianţa Nord-Atlantică. "Aliaţii au concluzionat că Rusia a dezvoltat şi a instalat un sistem de rachete, 9M729, care încalcă Tratatul INF şi generează riscuri pentru securitatea euroatlantică. Susţinem puternic constatarea Statelor Unite că Rusia îşi încalcă obligaţiile asumate în cadrul Tratatul INF", se arată în comunicatul comun al miniştrilor de Externe din cadrul NATO. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Moscovei să respecte Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), denunţând acţiunile Rusiei împotriva Ucrainei şi Georgiei. "Rusia a dezvoltat, a produs şi a testat un nou tip de rachetă. Sunt sisteme mobile care pot fi depistate greu. Rachetele pot transporta ogive nucleare. Şi pot atinge oraşe europene, fără avertismente sau cu avertismente scurte", a spus Jens Stoltenberg.
"Statele Unite respectă în totalitate prevederile Tratatului INF. Nu au fost aduse noi rachete în Europa. Dar avem noi rachete ruse. Rusia trebuie să ia măsuri imediate pentru a asigura respectarea în totalitate a Tratatului INF. Într-un mod transparent şi verificabil", a insistat Stoltenberg. "Alianţa Nord-Atlantică este un avocat puternic al măsurilor pentru controlul armamentului, pentru a avea cu toţii mai multă siguranţă. Noi vrem dialog cu Rusia, aspirăm la îmbunătăţirea relaţiilor. Dar, pentru a face posibil acest lucru, Rusia trebuie să se conformeze în totalitate angajamentelor internaţionale", a subliniat Stoltenberg.
Donald Trump a anunţat că Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987. Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.
Washingtonul insistă că Administraţia de la Moscova a dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acţiune, Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO), prin încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. Acordul INF a intrat în vigoare în anul 1987, fiind semnat de preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, cu omologul său din Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov. Potrivit cotidianului The New York Times, în afara faptului că Rusia ar fi încălcat Tratatul INF, Administraţia SUA vrea să renunţe la acest acord deoarece este constrânsă să nu dezvolte armament care ar putea fi folosit pentru descurajarea Chinei în consolidarea poziţiei în vestul Oceanului Pacific. Dat fiind că nu este semnatară a Tratatului INF, China a putut dezvolta rachete nucleare cu raze medii de acţiune.
Uniunea Europeană a atras atenţia Administraţiei Donald Trump că decizia de retragere a Statelor Unite din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) va genera "instabilitate" şi o "cursă a înarmării", cu efecte asupra ţărilor europene.
Patru dintre militarii ucraineni capturaţi în Marea Neagră rămân în arest preventiv până pe 24 aprilie
Un tribunal din Moscova a dispus marţi ca patru marinari ucraineni reţinuţi de Rusia în largul coastelor Crimeei, anul trecut, să fie ţinuţi în arest preventiv până la 24 aprilie.
Ceilalţi 20 de militari ucraineni urmează să fie judecaţi.
Instanţe judiciare din Crimeea au decis plasarea în arest preventiv timp de 60 de zile a celor 24 de militari ucraineni capturaţi de Rusia în incidentul naval produs pe 25 noiembrie 2018 în Marea Azov. Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) susţine că navele militare ucrainene Berdiansk, Nikopol şi Iani Kapu au pătruns neautorizat în apele teritoriale ruse, ignorând somaţiile. Ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul spre cele trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014.
Ucraina a denunţat o "agresiune" a Rusiei şi a instituit Legea marţială timp de 30 de zile în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia. Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO au criticat Rusia şi au cerut măsuri pentru detensionarea situaţiei.
Moscova susţine că navele ucrainene au intrat ilegal în apele teritoriale ruse, acuzaţie respinsă de Ucraina.
Rusia nu va participa la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
Delegația rusă nu va depune cerere de participare la sesiunea din ianuarie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), potrivit unei declarații adoptate astăzi de parlamentul de la Moscova.
După cum se menționează în document, parlamentarii rusi sunt nemutumiti de restrângerea drepturilor Rusiei în APCE. Camera superioară a parlamentului rus susține că APCE „s-a îndepărtat de principiile de bază ale democrației” și a încălcat principiul „egalității suverane a statelor”.
Consiliul Federației consideră că amendamentele la statutul APCE nu asigură drepturi egale delegațiilor naționale si se plange de discriminarea delegației ruse din motive politice.
În aprilie 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a privat delegația rusă de dreptul de a vota în cadrul organizatiei. De asemenea, Moscova a pierdut dreptul de a lucra în structurile de guvernare ale Adunării și de a participa la observarea alegerilor. În iunie 2017, Rusia a anunțat că va suspenda plata contribuțiilor la bugetul Consiliului Europei până la reînnoirea completă și necondiționată a competențelor delegației sale la APCE. Contribuția anuală a Moscovei este de aproximativ 33 de milioane de euro – aproape 10% din bugetul organizației.
În octombrie 2018, Moscova a fixat o condiție pentru intoarcerea in organizație: adoptarea unui amendament la regulamentul APCE care să interzică să priveze delegațiile naționale de dreptul de vot în timpul sesiunilor. APCE a refuzat sa satisfaca cererea Rusiei.
Funcționari din regiunea Cernăuți cu cetățenie dublă sunt concediați
Funcționarii de stat din regiunea Cernăuți sunt concediați din cauza deținerii dublei cetățenii, potrivit unui anunț făcut de șeful Serviciului de securitate al Ucrainei în regiunea Cernăuți, Ruslan Storojuk, citat de bucpress.eu.
Ruslan Storojuk a declarat că în anul 2018 în regiunea Cernăuți au fost concediați câțiva funcționari de stat din cauza deținerii dublei cetățenii. Printre aceștia au fost șeful Secției de prestare a serviciilor administrative din Herța și directorul Arhivei de stat a regiunii Cernăuți, scrie publicația nord-bucovineană.
De asemenea, Ruslan Storojuc a declarat că în curând vor fi date publicității datele privind cercetările în cazul dosarului penal intentat de Securitatea ucraineană privin Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” în baza articolului 110 al Codului Penal, intitulat „atentarea la integritatea și inviolabilitatea teritorială a Ucrainei”.
Reamintim că Serviciul de Securitate al Ucrainei a descins la sediul unei organizații românești din Cernăuți, care este acuzată de răspândirea de literatură și hărți care ar atenta la integritatea statului ucrainean. La 11 iunie 2018 au avut loc percheziții în cadrul unui dosar penal, intentat în baza articolului 110 al Codului Penal al Ucrainei. Ofițerii Serviciului de Securitate au constatat că hărțile au fost „imprimate pentru promovarea aniversării în Ucraina a 100 de ani de la crearea României Mari”.
Anchetatorii au constatat că membrii societății au distribuit literatură în care se face apel la restabilirea „adevărului istoric”, prin anularea unor documente internaționale (pactul Ribbentrop-Molotov) și readucerea nordului Bucovinei, Basarabiei de Nord și Basarabiei de Sud în componența României.
Într-un comunicat de presă, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” a anunțat că percheziția se încadrează în categoria atacurilor directe şi indirecte „împotriva noastră şi a întregii comunităţi româneşti din Ucraina. Constatăm, din păcate, tendinţa, tot mai des manifestată, a contaminării structurilor statului ucrainean cu ideile şi comportamentul forţelor ultranaţionaliste radicale”. Centrul Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” respinge „categoric şi fără echivoc orice tentativă a autorităţilor ucrainene, inclusiv SBU, de a ne eticheta, inventând motive şi înscenând violări ale Constituţiei, ca separatişti, provocatori etc. Suntem cetăţeni loiali ai statului ucrainean, dar nu vom accepta discriminările pe criterii etnice”, se spune în comunicat.
În regiunea Cernăuți, circa 20% din populație este constituită din români, potrivit recensământului ucrainean din 2001. Ucrainenii reprezintă 75% din populație.