Actorul Zelenski candidează la prezidenţiale, deși e suspectat a fi omul Rusiei
Un actor, care a interpretat rolul de preşedinte al Ucrainei într-un serial televizat, va candida la alegerile prezidenţiale din 31 martie în Ucraina.
Popularitatea acestui actor ucrainean de 40 de ani a cunoscut o ascensiune bruscă în urma interpretării rolului de şef al statului în serialul "Slujitorul Poporului" ("Sluga Naroda"). În urările sale de Anul Nou, el anunţase că doreşte să-l concureze pe actualul preşedinte Petro Poroşenko.
Partidul său, înregistrat în urmă cu un an, a confirmat de asemenea luni că Zelenski va fi candidatul său la alegeri.
Petro Poroşenko, a cărui guvernare trebuie să facă faţă unui conflict armat împotriva separatiştilor proruşi în sud-estul Ucrainei, este devansat în prezent în sondaje de fostul premier Iulia Timoşenko.
În pofida aparenţei teribiliste a candidaturii lui Volodimir Zelenski, campania sa pregătită de mult timp a reuşit să atragă o parte din electoratul dezamăgit de corupţie şi lentoarea reformelor.
În ultimele sondaje, el este creditat cu 8,8% din intenţiile de vot, faţă de 13,8% pentru Petro Poroşenko şi 16% pentru Iulia Timoşenko.
Susţinătorii săi, care fac parte în special din generaţiile tinere, îl prezintă ca pe un "Reagan ucrainean" şi cred în capacitatea sa de a reînnoi elita politică ucraineană.
Criticii săi scot în evidenţă însă lipsa lui de experienţă şi subliniază legăturile sale cu oligarhul Igor Kolomoiski, un adversar al lui Petro Poroşenko şi proprietar al canalului de televiziune la care Zelenski a devenit celebru.
La 40 de ani, actorul de comedie, Volodimir Zelensky încearcă să iasă din rol și să intre în realitate. Este creatorul și directorul studiourilor Quarter 95, iar în noaptea de 31 decembrie 2018 a anunțat într-un spectacol tv că s-a decis să candideze pentru „a încerca să schimbe ceva în Ucraina”. Zelensky a mărturisit că și-a înregistrat Quarter 95 în Cipru, dar susține că nu a mai făcut afaceri cu firme rusești de la anexarea Crimeei în 2014.
Legăturile elitei politice și culturale cu Moscova sunt ceva obișnuit, fiind cumva justificate, până nu de mult, prin argumente istorice. După 2014, lucrurile păreau să se schimbe fiindcă Ucraina a pierdut Crimeea în favoarea Moscovei și are un conflict deschis la granița sa de Est în Donbas și Lugansk, unde potrivit informațiilor Rusia ar întreține războiul.
În același timp, opozitia il acuza si pe preseditele Petro Poroșenko că ar continua sa aibă afaceri in Rusia, deși acesta anunțase că și-a închis fabrica de ciocolata din Lipetsk încă din 2014. Favorita alegerilor prezidentiale din primavară este deocamdată fosta șefa a guvernului de la Kiev, Iulia Timoșenko, creditata de sondajele de opinie cu 12, 7 % , fiind la rândul ei suspectată de conexiuni cu Kremlinul. Actorul Zelensky ar avea 9 % și s-ar afla pe locul doi, iar Petro Poroșenko ar fi pe locul al treilea cu 8,6%.
România importă masiv energie din Ucraina
Primul motiv îl reprezintă preţul mai mic al energiei. Ucraina nu este în UE, iar transparenţa este mult mai mică, însă, potrivit unei ştiri din presa locală, preţul mediu al pieţei pentru energia vândută angro este, de la 1 ianuarie 2018, de 1.495 de hrivna/MWh, adică 47 de euro/MWh.
Or, preţul spot al pieţei pentru ziua următoare din data de 22 ianuarie a fost, la noi, de 86 de euro/MWh. Unii producători români spun că ar putea să producă mai mult, dar atât le cere Dispeceratul Energetic Naţional.
Încrederea ruşilor în Putin a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 13 ani – sondaj
Încrederea publică în Vladimir Putin a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 13 ani, conform unui sondaj de opinie al statului.
Sondajul, efectuat de Centrul de Cercetare a Opiniei Publice, a stabilit că încrederea în Putin a scăzut la 33,4%, cel mai scăzut nivel din 2006.
În decembrie 2018, 36,5% dintre ruși aveau încredere în Putin.
VTsIOM a cerut respondenților să răspundă la o întrebare deschisă privind încrederea în politicieni în „rezolvarea problemelor de stat importante”. Intervievatii puteau alege orice nume de politician și doar 33,4% si-au exprimat increderea in Putin. Locurile doi si trei ai ”ratingului de incredere” sunt ocupate de Serghei Șoigu (13,7%) și Serghei Lavrov (9,3%) – ratingurile lor scăzând cu 2,3 pp, respectiv 2,4 pp.
Rata de aprobare a lui Putin, care este diferită de încrederea în preşedintele rus, este în continuare ridicată – 60%. Însă şi aceasta a scăzut de la vârful de 90% din cauza scăderii veniturilor şi a unor decizii ale guvernului de a creşte vârsta de pensionare.
Rata de încredere a lui Putin şi-a atins maximul de 71% în iulie 2015, după ce Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014.
Chiar înainte de alegerile de alegerile de anul trecut, rata de încredere a preşedintelui rus era de 55,3%. De atunci, încrederea publică în Putin a scăzut constant.
Putin rămâne, însă, politicianul în care ruşii au cea mai mare încredere.
Următorii doi pe această listă sunt ministrul Apărării Sergei Shoigu şi ministrul de Externe Sergei Lavrov, cu 13% respectiv 9,3%.
NATO se întâlnește iar cu Rusia pentru a discuta Ucraina
Ambasadorul Rusiei şi cei ai NATO se vor întâlni la Bruxelles vineri, 25 ianuarie, în încercarea de a aplana divergențele privind Ucraina şi armele nucleare.
Va fi al nouălea astfel de Consiliu Rusia-NATO de la începutul lui 2016.
“În urma unor consultări cu Rusia, am căzut de acord să organizăm o întâlnire a Consiliului NATO – Rusia la nivel de ambasade pe 25 ianuarie 2019 la sediul NATO de la Bruxelles”, a anunţat un oficial NATO.
NATO a criticat Rusia după capturarea a trei nave şi 24 de marinari ucraineni în noiembrie. Un tribunal din Moscova a hotărât săptămâna trecută că 24 de marinari ucraineni vor rămâne în detenţie până la începerea procesului în aprilie, ei fiind judecaţi pentru încălcarea graniţei Rusiei.
În paralel, Rusia a avertizat că o nouă strategie defensivă anti-rachetă a SUA va declanşa o cursă a înarmării în spaţiu şi va duce la relansarea unui program „Star Wars” de tipul celor de pe vremea Războiului Rece.
Administraţia Trump a informat că plănuieşte să retragă SUA din acordul nuclear INF semnat în 1987 pe motiv că Moscova nu îl respectă. Rusia neagă acuzaţiile şi susţine la rândul ei că Washingtonul este cel care încalcă termenii acordului.