Bilanțul morților în Ucraina în 2018
Centrul internaţional de analiză a terorismului Jane (JTIC) a făcut bilanțul morților în Ucraina în 2018
Pe continentul european, JTIC subliniază ”intensificarea activităţilor operaţionale a două grupări militante separatiste proruse”, aflate la originea creării ”republicilor populare” autoproclamate la Lugansk şi Doneţk, în regiunea Donbas, în estul Ucrainei.
În Ucraina au fost comise, anul trecut, 4.422 de atacuri, al căror bilanţ este de 92 de morţi.
Eșec al negocierilor Rusia - NATO în chestiunea rachetelor nucleare rusești
Rusia își menține rachetele nucleare îndreptate spre Europa, inclusiv cele din Cimeea. NATO și Rusia au eșuat vineri, la Bruxelles, în încercarea de a rezolva o dispută în chestiunea noilor rachete rusești pe care aliații occidentali le consideră a reprezenta o amenințare pentru Europa.
Reuniunea de azi de la Bruxelles a Consiliului Rusia – NATO era ultima șansă pentru a împiedica retragerea SUA din tratatul de control al armelor nucleare.
Cea de astăzi însă, între cei 29 de ambasadori ai țărilor din NATO și cel al Rusiei, s-a încheiat printr-un eșec total. Ambasadorii NATO au căutat să obțină de la colegul lor rus angajamentul că Moscova va distruge înainte de 2 februarie noile sale rachete nucleare cu rază lungă de acțiune care pot atinge Europa.
Rusia e acuzată de SUA și NATO că ar dezvolta rachete de croazieră de capacitate intermediară capabile să transporte focoase nucleare și să lovească fără avertisment orașe europene, încălcând astfel pactul din epoca războiului rece care interzicea astfel de arme în Europa.
Tratatul din 1987 impune Statelor Unite și Rusiei "să nu dețină, să producă sau să testeze" rachete de croazieră lansate la sol cu o rază de zbor de 500 km până la 5.500 km "sau să dețină, ori să producă lansatoare de astfel de rachete".
Rusia e bănuită că ar instala asemenea rachete atât în Crimeea, cât și în enclava militarizată Kaliningrad. Ministerul Apărării al Rusiei confirmase anul trecut transferul de baterii de rachete Iskander-M, cu o rază de acțiune de circa 500 km și capabile să transporte focoase nucleare, în enclava Kaliningrad, susținând că desfășurarea se va face ”pentru o perioadă scurtă de timp”.
Ucraina acuză Rusia de intensificarea atacurilor cibernetice înaintea alegerilor
Hackeri controlaţi probabil de Rusia îşi intensifică eforturile de a perturba alegerile prezidenţiale programate în Ucraina în martie, a declarat vineri agenţiei Reuters Serhei Demediuk, şeful structurii ucrainene de protecţie informatică.
Demediuk a precizat că atacatorii folosesc diferite instrumente online infectate cu viruşi - felicitări, invitaţii la shopping, oferte de actualizare a software-ului - şi alte metode de tip phishing, care presupun asumarea de identităţi false pentru obţinerea parolelor şi altor date personale ale utilizatorilor unor site-uri.
Cu 10 săptămâni înainte alegerilor, hackerii cumpără şi date personale ale oficialilor implicaţi în procesul electoral, plătind pentru ele cu criptomonede, în "dark web", partea din internet inaccesibilă publicului larg care nu dispune de software-ul necesar pentru navigare anonimă.
Plăţile în criptomonede se fac "din aceleaşi conturi folosite şi pentru finanţarea atacurilor anterioare", ceea ce constituie "un indiciu că sunt implicate aceleaşi organizaţii de hackeri aflate sub controlul unor agenţii speciale ruseşti", a spus Demediuk.
Solicitat să comenteze acuzaţiile oficialului ucrainean, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: "Structurile de stat ale Rusiei nu s-au amestecat niciodată şi nu se amestecă în afacerile interne ale altor ţări".
După ce Rusia a anexat Crimeea, în 2014, Ucraina a acuzat de mai multe ori Moscova de coordonarea unor atacuri informatice pe scară largă, în cadrul aşa-numitului război hibrid. Rusia a negat toate acuzaţiile.
Ce trebuie știut despre alegerile din Ucraina
Alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc pe 31 martie 2019, iar campania electorală a început la 31 decembrie.
Al doilea tur, cu siguranță în acest an se va desfășura pe 21 aprilie.
Ucraina este o republică semi-prezidențială, însă împuternicirile șefului statului sunt suficient de solide. Aceste are influențe mai importante în domeniul apărării și politicii externe.
În toamna lui 2019 vor avea loc și alegeri parlamentare pentru Rada Supremă. Ambele scrutine se vor desfășura în conformitate cu termenii stabiliți de lege, ceea ce este un lucru destul de important. Alegerile anticipate în Rada Supremă și pentru funcția de președinte din 2014, precum și alegerile locale din 2015 au distrus mitul promovat de Rusia despre „junta de la Kiev”.
La sfârșitul lunii noiembrie a anului 2018, când a fost decretată starea de război, în rada Supremă au început discuțiile despre termenul acesteia. Atunci, președintele Poroșenko a mers la compromis și a redus perioada de la 60 la 30 de zile și a acceptat ca starea de război să fie instituită în 10 regiuni nu în întreaga țară. În cele din urmă, starea de război a fost ridicată, campania electorală a început la timp, iar oamenilor li s-a reamintit că războiul cu Rusia continuă.
Candidații. Nu este posibil un singur tur
Experții anticipează că vor fi înregistrați cel puțin 30 de candidați de către Comisia Electorală Centrală (a cărei componență a fost reînnoită în proporție de 80% în toamna lui 2018). Între 5 și 7 concurenți se vor bate pentru victorie, cam tot atâți pentru a-și spori popularitatea politică, restul dintre ei vor avea roluri de spoiler care vor critica favoriții. Ucraina trece acum prin desacralizarea puterii, de aceea nici un candidat nu poate spera la victorie din primul tur.
