Rusia exclude posibilitatea unei misiuni internaționale în marea Azov
Moscova exclude posibilitatea introducerii unei misiuni internaționale în strâmtoarea Kerci. Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Grigori Karasin, a declarat că despre organizarea unei astfel de misiuni de monitorizare în strâmtoarea Kerci nici nu poate fi vorba, relatează agentia Tass.
„Nici vorbă de așa ceva. Noi, într-un gest de bunăvoință, am oferit ocazia unei vizite pentru experți pentru ca ei sa raporteze conducerii. Dar, din păcate, aceasta a fost percepută ca o invitație la un dans mai larg” – a spus Karasin.
Diplomatul rus a adăugat că președintele Vladimir Putin a propus cancelarului german Angela Merkel să organizeze o singură vizită specială. „Dar suntem categoric împotriva unui format de monitorizare multilaterală care să includă și Ucraina, adică să umflăm formatul într-o misiune pe termen lung, la scară largă”, a declarat Karasin.
Anteror, ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a comentat pozitiv propunerea ministrului german de externe, Heiko Maas, de a extinde misiunea de observare a OSCE în Ucraina la Marea Azov. În același timp, a respins propunerea Moscovei de a efectua o vizită unică a observatorilor.
,,Poroșenko sau Putin”: Ucrainienii râd de sloganul de campanie al președintelui
Petro Poroșenko a anunțat marți că va intra în cursa electorală pentru un al doilea mandat la președinția țării, în ciuda ratei de aprobare populară care se află în scădere.
Sloganul de campanie al lui Petro Poroshenko a stârnit însă confuzie în populație.
,,Poroșenko sau Putin”, mesajul afișat peste o imagine în care apar cei doi președinți aflați într-o discuție, i-a făcut mulți ucrainieni să își exprime confuzia sau amuzamentul pe rețelele de socializare.
Un sondaj realizat țn decembrie de Institutul Internațional pentru Sociologie din Kiev în plasează pe Poroshenko în spatele fostului prim-ministru ucrainian, Iulia Timoșenko.
Poroșenko se află chiar și în spurmaatele lui Volodimir Zelenski, un actor și comediant care și-a anunțat candidatura la începutul lunii.
În ciuda începutului nepromițător, mulți experți sunt de părere că în turul doi vor ajunge, totuși, Poroșenko și Timoșenko.
Serviciile ucrainene spun că Wagner e controlat direct de Kremlin
Serviciile secrete ucrainene (SBU) afirmă că faimoasa ‘companie privată’ rusească de mercenari Wagner s-ar afla de fapt sub controlul direct al serviciilor secrete ale armatei ruse (GRU) și deci sub controlul Kremlinului, altfel zis al lui Putin.
Circa 400 de mercenari Wagner sunt bănuiți a fi fost trimiși în Venezuela în ultimele zile pentru a asigura protecția președintelui Maduro.
Mulți din mercenarii Wagner au luptat anterior în Ucraina și în Siria.
Numele acestor servicii secrete ale armatei ruse (Главное разведывательное управление Генерального штаба, Direcția Generală de Informații a Statului Major) a ajuns în atenția publicului luna aceasta, după ce în SUA procurorul însărcinat cu anchetarea legăturilor lui Donald Trump cu Rusia, Robert Mueller, a inculpat în absență 12 ofițeri ai GRU pentru piratarea computerelor birourilor de campanie ale lui Hillary Clinton.
La fel, GRU e bănuit a fi implicat în otrăvirea a patru persoane în Marea Britanie, inclusiv a fostului ofițer GRU Sergei Skripal, care a supraviețuit, și a unei femei care a murit.
La fel, agenției militare rusești îi este atribuită doborârea în 2014 a avionului de pasageri de la Malaysia Airlines deasupra Ucrainei, accident care a făcut 300 de morți. Tot din GRU provin mulți dintre mercenarii ruși care luptă în Siria și Africa, iar luna trecută, trei jurnaliști ruși care anchetau asupra prezenței GRU în Republica Centrafricană au fost asasinați acolo.
Putin acuză Ucraina că încalcă dreptul la libertatea religioasă
Iniţiatorii noului proiect bisericesc în Ucraina se amestecă grosolan în viaţa bisericii, amintind astfel de ateii care i-au persecutat pe preoţi şi credincioşi în secolul al XX-lea, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, subliniind că Moscova nu se va amesteca în afacerile religioase ale Kievului, dar este pregătită să apere drepturile oamenilor la libertatea religioasă.
'Statul, autorităţile ruse consideră absolut inacceptabilă orice fel de interferenţă în afacerile bisericii, am respectat şi vom respecta independenţa vieţii bisericii, mai ales în ţara suverană vecină', a spus Putin, referindu-se la problema bisericii în Ucraina, în cadrul Sinodului local al Bisericii Ortodoxe Ruse, organizat pentru a marca împlinirea a zece ani de la întronizarea patriarhului Kirill la conducerea Bisericii Ruse.
'Cu toate acestea, ne rezervăm dreptul de a reacţiona şi de a face totul pentru protejarea drepturilor omului, inclusiv libertatea religioasă', a avertizat preşedintele rus.
În discursul său, Putin a atenţionat asupra situaţiei când 'speculaţiile, politicianismul, parazitarea problemelor vieţii religioase conduc la separarea oamenilor, provoacă furie şi intoleranţă'.
Potrivit preşedintelui Federaţiei Ruse, 'un astfel de proiect, care nu este legat de credinţă', ci de lupta pentru putere, 'este pus în aplicare astăzi în Ucraina', notează TASS.
'Este regretabil faptul că Patriarhia Constantinopolului a fost atrasă în această' situaţie, a afirmat liderul rus, caracterizând acţiunile Patriarhiei Constantinopolului în Ucraina ca pe un amestec grosolan în afacerile bisericeşti, potrivit Rosbalt.
'În esenţă, are loc un amestec grosolan în viaţa bisericii, iar iniţiatorii acestuia parcă au învăţat de la ateii din secolul trecut, când îi izgoneau pe credincioşi din biserici, îi persecutau pe preoţi', a spus Vladimir Putin.
La 15 decembrie 2018, la 'Sinodul de Unificare' a bisericilor ortodoxe din Ucraina, care a fost condus de patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu, Ucrainei i-a fost înmânat 'tomos'-ul, actul de confirmare a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene şi ieşirii de sub tutela Patriarhiei Moscovei. La această adunare ecleziastică a fost ales şi capul nou înfiinţatei biserici, mitropolitul Epifanie.
Patriarhia Constantinopolului a reunoscut încă în octombrie autocefalia Bisericii Ucrainei, fapt ce a suscitat indignarea Bisericii Ruse care a rupt relaţiile cu aceasta.
Patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse şi-a exprimat speranţa că, în viitor, va putea vizita complexul de mănăstiri Lavra Pecerska din Kiev și va avea posibilitatea de a se întâlni cu enoriaşii Bisericii Ortodoxe Ucrainene subordonate Patriarhiei Moscovei.