Actorul Zelenski conduce în procente pentru prezidențiale
Cu un număr record de candidaţi şi un actor de comedie care de acum se situează în fruntea sondajelor, competiţia electorală din Ucraina se anunţă dură pentru preşedintele Petro Poroşenko, cu mai puţin de două luni înaintea primului tur al alegerilor prezidenţiale, al căror scor pare extrem de incert.
Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 31 martie. Comisia Electorală Centrală (CEC) din Ucraina a anunțat luni expirarea termenului până la care potențialii candidați puteau depune cererile de participare la alegerile prezidențiale. În zilele următoare CEC urmează să prezinte lista completă a candidaților.
Până în prezent, Comisa a înregistrat un număr de 28 de candidați, acesta fiind un număr record de la proclamarea independenței Ucrainei. În același timp, unele cereri nu au fost încă examinate de Comisie – printre acestea se numără și cea a actualului președinte, Petro Poroșenko, care a depus-o abia duminică.
În total, 89 de persoane și-au declarat dorința de a candida la alegerile prezidențiale din Ucraina. Dintre acestea, un număr de 22, inclusiv șeful Partidului Comunist din Ucraina, Petro Simonenko, au fost respinse de Comisie.
Potrivit legislației ucrainene, pentru a se putea înregistra în cursa prezidențială, candidații trebuie să depuna o garanție de 2,5 milioane hrivne (aproximativ 80.000 de euro), să prezinte o declarație fiscală și să îndeplinească o serie de alte cerințe. Legea electorala din Ucraina nu prevede obligativitatea colectarii de semnături.
Ascensiunea neașteptată a lui Vladimir Zelenskiy, un actor de 40 de ani, a zdruncinat o campanie care se anunța a fi dominată de actualul președinte și fostul premier Iulia Timoșenko, într-o țară aflată în război timp de cinci ani și mari dificultăți economice.
Dacă Poroșenko este printre primii trei favoriți, nu este creditat decât cu 15%-16% dintre intențiile de vot, potrivit a trei sondaje de opinie realizate în ianuarie, iar Timoșenko este creditată cu 16-19% dintre voturi.
Dar marea surpriză a acestei campanii este comedianul Vladimir Zelenskiy, care a apărut în topul celor trei ultime sondaje de opinie, creditat cu 19% până la 23% dintre intențiile de vot.
După încheierea termenului de depunere a candidaturilor în noaptea de duminică spre luni, Comisia Electorală Centrală de la Kiev a indicat pentru AFP că a primit documente de la 90 de potenţiali candidaţi pentru scrutinul din 31 martie.
Dintre aceştia, un total de 30 de candidaţi a fost validat luni, un număr record de la declararea independenţei Ucrainei în 1991, relevă agenţia Interfax-Ukraina.
Peste 20 de candidaturi au fost respinse şi aproximativ 40 de dosare rămase vor fi examinate până vineri, termenul limită.
Ajuns la putere după mişcarea de contestare din Piaţa Independenţei din Kiev (Maidan Nezaliojnosti) în 2014, Poroşenko, un miliardar prooccidental de 53 de ani, care şi-a făcut averea de pe urma industriei dulciurilor, şi-a anunţat săptămâna trecută intenţia de a-şi adjudeca un al doilea mandat, afişându-se ca singura contrapondere împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin.
Criticat pentru lentoarea luptei anticorupţie promise, preşedintele actual se confruntă cu o campanie dificilă: aproape jumătate dintre ucraineni afirmă că nu vor vota pentru el 'sub nicio formă', potrivit recentelor sondaje.
Zelenski, cofondator al unui conglomerat de companii specializate în divertisment, nu are niciun fel de experienţă politică, dar este cunoscut atât în Ucraina, cât şi în Rusia pentru show-uri şi seriale de televiziune, fiind criticat de detractorii săi pentru lipsa lor de subtilitate.
Mulţi îl consideră drept o 'marionetă' a controversatului oligarh ucrainean Igor Kolomoiski, în conflict cu preşedinţia de la Kiev şi al cărui canal de televiziune '1+1' oferă actorului timpi considerabili de antenă.
Potrivit expertului Anatoli Oktisiuk de la Centrul Democracy House din Kiev, ascensiunea lui Zelenski se explică prin neîncrederea ucrainenilor faţă de 'vechile elite' la putere şi prin promovarea sa la televiziune, dar aceasta nu va dura.
Electoratul său este alcătuit în principal din 'tineri, adeseori pasivi şi care nu vin să voteze', apreciază expertul citat. 'Cred că, în cele din urmă, scorul său va fi considerabil mai mic', prezice expertul, potrivit căruia în al doilea tur de scrutin, preconizat la 21 aprilie, se vor confrunta Poroşenko şi Timoşenko.
Ucraina vrea să interzică participarea observatorilor ruși la monitorizarea alegerilor
Rada Supremă a Ucrainei a înregistrat un proiect de lege prin care să le interzică reprezentanților ruși să ia parte la misiunea internațională de monitorizare a alegerilor prezidențiale și parlamentare din Ucraina, a declarat luni vicepreședintele legislativului ucrainean.
"Am înregistrat un proiect de lege privind interzicerea participării a observatorilor dintr-o țară agresivă, precum Federația Rusă, la monitorizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare din Ucraina. Le cer colegilor să susțină poziția diplomaților ucrainieni și să aprobe legea care va face prezența observatorilor ruși în misiunea internațională imposibilă", a declarat Irina Gerashchenko.
„Eu, în calitate de președinte al Ucrainei, voi da ordin ca comandant suprem suprem, Serviciului Frontierei de Stat al Ucrainei sa nu lăse observatori din Rusia. Și îi garantez poporului ucrainean că ordinul comandantului suprem va fi executat”, a anunțat și președintele Petro Poroșenko.
El a menționat de asemenea că, în acest fel, se intenționează să se prevină sosirea cetățenilor ruși la alegerile prezidențiale din Ucraina în calitate de observatori ai organizațiilor internaționale.
Proiectul de lege a fost inițiat de președintele Radei Supreme, Andrei Parubiy, vicepreședintele Radei Supreme, Irina Gerashchenko și șeful Comisiei pentru Politică Externă, Anna Gopko.
Raport Freedom House: Ucraina este o țară “parțial liberă”
Ucraina este o țară “parțial liberă”, reunind 60 de puncte din 100, conform raportului Freedom House, care constată, la nivel mondial, un regres al stării democraţiei, inclusiv în naţiuni dezvoltate.
Potrivit raportului intitulat "Democraţia în lume 2019", realizat de organizaţia americană Freedom House, 2018 a fost al 13-lea an consecutiv în care se înregistrează "un declin al situaţiei libertăţilor la nivel mondial".
"Regresele afectează o serie de ţări din toate zonele lumii, de la democraţii cu tradiţie îndelungată precum Statele Unite la regimuri autoritariste consolidate precum China şi Rusia. Pierderile la nivel general sunt încă reduse comparativ cu progresele înregistrate la sfârşitul secolului 20, dar tendinţa este semnificativă şi generează riscuri. Democraţia este în regres", afirmă autorii raportului.
România este considerată o ţară "liberă", având un punctaj de 81 din 100 (în care 0 puncte înseamnă "lipsă de libertate", iar 100 de puncte - sistemul politic "cu cel mai mare grad de libertate"). România a pierdut trei puncte comparativ cu raportul anterior.
Conform criteriului evaluării situaţiei libertăţii, România are o cotă de 2 din 7, în care 1 înseamnă "cel mai mare grad de libertate", iar 7 "cel mai redus grad de libertate". Aceleaşi cote (2 din 7) sunt acordate României şi în funcţie de criteriile drepturilor politice şi libertăţilor civice.
Alte naţiuni catalogate drept "libere" sunt Statele Unite, cu un punctaj de 86 (din 100), Canada, cu 99 de puncte, Franţa (90), Marea Britanie 93, Germania 94, Italia 89, Brazilia 75, Argentina 84, India 75. Finlanda, Norvegia şi Suedia au 100 de puncte.
Printre ţările considerate "parţial libere" figurează Ucraina (60 de puncte din 100), Republica Moldova (58 de puncte), Serbia (67), Ungaria (70) şi Bosnia-Herţegovina (53).
Numeroase ţări sunt considerate ca nefiind libere: Rusia are doar 20 de puncte din 100, China a primit 11 puncte, Arabia Saudită 7 puncte, iar Siria 0 puncte.
Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, înregistrează un declin "dramatic" pentru Uniunea Europeană, acţionând "metodic" pentru a opri accesul vocilor critice la platforme de presă sau la societatea civilă.
În Polonia, partidul conservator Lege şi Justiţie, condus de Jarosław Kaczyński, a deteriorat "sistemul judiciar" în încercarea de a exercita control politic. Atacurile la adresa independenţei presei afectează şi alte democraţii europene, subliniază Freedom House, denunţând presiuni asupra posturilor publice în Austria, probleme în Cehia şi menţionând cazul jurnalistului de investigaţii Jan Kuciak, asasinat în Slovacia.
Raportul a analizat 195 de tari – dintre care 86 sunt considerate libere - ceea ce inseamna 44%. România se afla în aceasta categorie pe poziția 59 (30%) – partial libere – precum Moldova, iar 50 de țări sunt lipsite de libertati democratice si civice – categorie in care intra Rusia, China, Siria, Afghanistan, Azerbaijan, Belarus, Iran, Kazahstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan.
In aceeasi categorie de țări partial libere ca Moldova se află Armenia, Georgia, Bosnia-Herzegovina, Kosovo, Kirghistan, Macedonia, Montenegro, Pakistan Serbia, Ucraina.
Procuratura Ucrainei a intentat dosar penal cumătrului lui Putin pentru înaltă trădare
Justiţia ucraineană a anunţat marţi deschiderea unei anchete pentru 'înaltă trădare' împotriva lui Viktor Medvedciuk, un om politic considerat apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin, şi care a cerut autonomie pentru estul separatist prorus al Ucrainei.
Medvedciuk, care a condus administrația pe timpul președintelui Leonid Kucima, este acum liderul organizației „Alegerea Ucrainei” (în rusă - Украинский выбор), și este cunoscut drept cumătru al președintelui Rusiei, Vladimir Putin, nașul de botez al fiicei sale Daria.
În cadrul acestei reuniuni, Medvedciuk a propus crearea unei regiuni autonome dotată cu un guvern şi un parlament proprii în teritoriile din estul Ucrainei, controlat de separatiştii proruşi.
Medvedciuk a fost de trei ori deputat și vicepreședinte al Radei de la Kiev, și este considerat drept unul din cei mai influenți politicieni pro-ruși din Ucraina. După începutul conflictului din estul țării, a participat la organizarea schimburilor de deținuți ucraineni din Rusia și activiști pro-ruși arestați în Ucraina.
În urma unei propuneri a lui Medvedciuk, Putin s-a întâlnit în noiembrie 2017 pentru prima oară cu liderii separatişti din estul Ucrainei. În 2014, Moscova a salutat participarea sa la negocierile cu privire la conflictul din Donbas.
Potrivit media ucrainene, Medvedciuk este singurul ucrainean al cărui avion este autorizat să efectueze legături directe între Ucraina şi Rusia, în pofida unei interdicţii instituite în 2015.