Rusia a concentrat peste 87.000 de militari la graniţa sa cu Ucraina: ambasadorul Kievului la ONU
Moscova a concentrat peste 87.000 de militari la frontiera sa cu Ucraina, a declarat marţi seara ambasadorul Kievului la Naţiunile Unite, Vladimir Ielcenko, la o reuniune a Consiliului de Securitate consacrată împlinirii a patru ani de la semnarea în februarie 2015 a acordurilor de la Minsk.
În acest context, reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU a subliniat că în zonele controlate de separatiştii proruşi în Donbas (estul ucrainean) se află în prezent 35.000 de rebeli, care acţionează cu sprijinul a 2.100 de soldaţi ruşi din armata regulată.
'Partea rusă propune o abordare foarte selectivă în privinţa aplicării acordurilor de la Minsk, punând accentul pe elementele politice în propria interpretare. Cu toate acestea, ea ignoră complet angajamentele sale în domeniile securităţii şi umanitar', a afirmat oficialul ucrainean, în contextul în care Kievul şi Occidentul acuză Moscova că-i sprijină cu forţe şi armament pe rebelii separatişti din estul Ucrainei, ceea ce partea rusă neagă.
Conform situaţiei de la începutul lunii februarie, unităţile militare proruse în Donbas dispuneau de un efectiv de 496 de tancuri de luptă (comparabil cu arsenalele unor ţări precum Germania, Franţa sau Indonezia), de 938 de vehicule blindate (similar cu capacităţile Peru şi Kuweit), de 128 lansatoare de rachete multiple (cu câteva mai puţin decât Indonezia), de 776 sisteme de artilerie, inclusiv artileria autopropulsată (tot atâtea cât au ţări precum Kazahstanul sau Etiopia), a indicat Ielcenko.
Potrivit acestuia, forţa armată de 35.000 de persoane a rebelilor din Donbas este sprijinită de 2.000 de militari din armata regulată rusă, în principal în poziţii-cheie, dintre care mulţi au experienţa luptelor din Siria.
Numărul total al efectivelor grupului de atac de-a lungul graniţei ruso-ucrainene (inclusiv în imediata vecinătate a teritoriilor ocupate din Donbas şi Crimeea) se cifrează la 87.750 de militari ruşi, susţine şeful misiunii permanente a Ucrainei la ONU.
Anterior, şeful Departamentului pentru relaţii cu presa din cadrul Ministerului Apărării ucrainean, Aleksei Cernobai, declarase că Rusia a desfăşurat cel puţin 28 de batalioane tactice în apropiere de frontiera cu Ucraina, grupuri formate din militari angajaţi prin contract şi echipaţi cu arme moderne.
Roundup al alegerilor prezidenţiale din Ucraina
Ucraina se pregăteşte de alegeri prezidenţiale, primul tur de scrutin fiind programat să aibă loc pe 31 martie, iar cel de-al doilea - pe 21 aprilie. Numele noului președinte ar urma să fie anunţat cel târziu pe data de 1 mai 2019.
Radio Europa Liberă a pregătit un grafic (deocamdată doar în engleză) al candidaților. Punând săgeata pe fiecare, îl veți activa, deși pentru moment fiecare se mărginește la a da din cap.
În cursa prezidenţială au intrat peste 40 de politicieni şi figuri publice ale căror candidaturi au fost validate de Comisia Electorală Centrală de la Kiev, deşi numărul celor care şi-au depus candidaturile era aproape dublu. Principalii candidaţi sunt actualul preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko, fostul premier Iulia Timoşenko, omul de televiziune Volodimir Zelenski, opozantul pro-rus Iuri Boiko, fostul ministru al apărării Anatoli Hriţenko, liderul Partidului Radical din Ucraina, Oleg Liaşko, primarul oraşului vestic Lviv, Andri Sadovi, şi fostul şef al Serviciului ucrainean de Securitate Valentin Nalivaicenko.
Petro Poroşenko a intrat în cursă ca independent, discursul său electoral axându-se pe necesitatea dezvoltării Ucrainei şi depunerea cererii de aderare la UE în anul 2024. Presa occidentală a remarcat că Poroșenko şi-a înmuiat tonul în declaraţiile făcute împotriva Rusiei.
Fostul premier Iulia Timoşenko, lider al partidului Batkivşcina, candidează cu un program electoral axat pe schimbări în sistemul fiscal, un nou sistem de guvernare a țării şi atragerea antreprenorilor și intelectualilor în politică. Iulia Timoşenko a declarat că echipa sa a lucrat la programul electoral bazându-se pe experiența multor personalități istorice, cum ar fi fostul preşedinte american Franklin Roosevelt și autorii ultimului raport al Clubului de la Roma, o organizație de tip think tank, al cărei scop este să supună atenției întregii lumi diverse aspecte referitoare la viitorul planetei.
Candidatul Volodimir Zelenski, un actor care a interpretat rolul de preşedinte al Ucrainei într-un serial televizat foarte popular, a intrat în cursă din partea noului partid "Slujitorul Poporului" (Sluga Naroda), care e și numele serialului. Acesta şi-a anunţat candidatura într-o înregistrare video de Anul Nou, susţinând că vrea să fie contracandidatul actualului preşedinte, Petro Poroşenko. Luna trecută, jurnaliști de investigaţie din Ucraina au scris că Zelenski are în Rusia o afacere în domeniul cinematografiei, pe care candidatul la preşedinţia ucraineană susţinea că a închis-o în 2014. În declarația sa de avere, Volodimir Zelenski a trecut mai multe apartamente, mașini de lux, câteva milioane de grivne și un loc de parcare în Crimeea, peninsulă ucraineană aflată sub ocupaţia Rusiei.
Un alt candidat, pro-rusul Iuri Boiko, un fost aliat al ex-preşedintelui fugar Viktor Ianukovici, a intrat în cursa prezidenţială ca independent, deşi iniţial au existat discuţii potrivit cărora ar urma să fie susţinut de partidul "Blocul Opoziţiei", formaţiune înfiinţată din deputaţi ai fostului preşedinte Ianukovici. Boiko este cunoscut pentru relaţiile de prietenie cu politicieni din Rusia, dar şi pentru apelurile lansate în repetate rânduri la iniţierea un dialog direct cu Moscova pentru soluţionarea situaţiei din Donbas.
Candidatul Anatoli Hriţenko, lider al partidului "Poziţia Cetăţenească" şi fost ministru al apărării, a mai candidat de două ori la alegerile prezidenţiale din Ucraina, în 2010 și în 2014, însă a obţinut rezultate nesemnificative. Echipa lui Hriţenko îl consideră pe acesta drept "singurul candidat al opoziției democratice".
Pentru liderul Partidului Radical, însă, aceasta este a doua campanie prezidențială, Oleg Liaşko participând şi la alegerile din 2014. Acesta este simpatizat în mod special de persoane în vârstă, din mediul rural. "Am planuri mari şi vreau să câștig alegerile prezidențiale" - a afirmat Liaşko, atunci când şi-a anunţat candidatura.
Un alt candidat la prezidenţialele ucrainene este primarul oraşului Lviv, Andri Sadovi, lider al partidului "Samopomici", programul său electoral fiind axat pe "mobilizarea tinerilor, combaterea corupției în politică şi modernizarea tehnologică a Ucrainei".
Valentin Nalivaicenko, fost asociat al ex-președintelui Viktor Iușcenko și fost șef al Serviciului de Securitate din Ucraina, este susţinut la alegeri de mișcarea politică "Dreptate". Nalivaicenko le promite ucrainenilor "lege și ordine, siguranță și protecție".
Potrivit rezultatelor unui sondaj publicat pe 4 februarie 2019, realizat de centrul ucrainean "Monitorizarea Socială", "Institutul de Cercetări Sociale Iaremenko", compania "Info Sapiens" și grupul sociologic "Rating", liderul cursei prezidențiale ucrainene este actorul Volodimir Zelenski, fiind susținut de 21,9% dintre respondenți. Pe locul doi se află fostul premier Iulia Timoşenko pentru care ar vota 19,2% din electorat, iar pe locul trei este actualul președinte, Petro Poroşenko, fiind susţinut de 14,8% dintre respondenţi. Iuri Boiko este susţinut de 10,4%, Anatoli Hriţenko ar obţine 8,4%, Oleg Liaşko - 6,5%, iar Andri Sadovi - 2,4%.
Kievul refuză să accepte o misiune diplomatică a Transnistriei
Transnistria este parte integrantă a Republicii Moldova, prin urmare e imposibilă deschiderea unei misiuni diplomatice a acestei regiuni la Kiev, a anunţat MAE al Ucrainei, după ce un oficial transnistrean a afirmat că Triaspolul vrea să deschisă misiuni diplomatice la Kiev şi Bruxelles.
"Ucraina are deja o misiune diplomatică - Ambasada Republicii Moldova. Transnistria face parte din Moldova, iar Ucraina, ca ţară garant, va continua să depună eforturi pentru a ajuta la soluţionarea problemei transnistrene", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Katerina Zelenko.
Anterior, reprezentantul politic al Tiraspolului în negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean, Vitali Ignatiev, a declarat că, după deschiderea misiunii diplomatice oficiale a Transnistriei la Moscova, autorităţile regiunii nerecunoscute intenţionează să deschidă misiuni similare la Kiev şi Bruxelles.
Linia frontului astăzi în Donbas
