SUA: Mueller cere 24 ani pentru Manafort
Paul Manafort, fostul şef de campanie al preşedintelui american Donald Trump, ar trebui condamnat la până la 24 de ani de închisoare, a declarat procurorul special Robert Mueller.
Echipa lui Mueller a afirmat la tribunal că Manafort ar trebui să fie condamnat la între 235 şi 292 de luni (19 ani şi jumătate şi 24 de ani şi jumătate) pentru infracţiuni financiare "serioase, de lungă durată".
Manafort, în vârstă de 69 de ani, ar putea fi vizat şi de sancţiuni financiare în valoare de 50 de milioane de dolari, conform echipei de procurori ai lui Mueller. Pedeapsa lui va fi decisă de judecătorul federal TS Ellis.
"Manafort s-a comportat timp de peste 10 ani ca şi cum ar fi deasupra legii şi a privat guvernul federal şi diferite instituţii financiare de milioane de dolari. Pedeapsa ar trebui să reflecte seriozitatea acestor infracţiuni şi are ca scop să îl prevină pe Manafort şi pe alţii din a se implica în astfel de activităţi”.
Un juriu l-a găsit pe Manafort vinovat, în august, de opt capete de acuzare, printre care fraudă fiscală şi fraudă bancară.
Manafort a ascuns peste 16 milioane de dolari în venituri de la autorităţile americane, evitând astfel să plătească şase milioane de dolari. De asemenea, el a ascuns zeci de milioane de dolari în conturi bancare străine şi a obţinut împrumuturi de 25 de milioane de dolari de la bănci prin fraudă.
Manafort "are fonduri ample” prin care ar fi putut să îşi plătească taxele, consideră procurorii, însă el "a ales să nu respecte legile care i-ar fi redus averea”.
Echipa lui Mueller consideră că Manafort a comise fraude pentru a menţine un stil de viaţă de "cheltuieli extravagante”, după munca pe care a prestat-o pentru politicieni pro-Rusia din Ucraina.
Manafort şi-a încălcat astfel acordul cu Robert Mueller prin oferirea de declaraţii false către echipa procurorului special, FBI şi un juriu privind legăturile sale cu agentul ruso-ucrainean Konstantin Kilimnik.
Manafort, în vârstă de 69 de ani, a fost acuzat de Mueller că a minţit cu privire la faptul că ar fi distribuit datele electorale din 2016 cu Kilimnik, cel care a fost coleg cu Manafort în campanii pentru politicieni pro-Kremlin în Europa.
De asemenea, Manafort ar fi minţit investigatorii cu privire la planurile pe care el şi Kilimnik le aveau pentru a dezvolta o înţelegere cu privire la acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina.
Discuţii despre Ucraina-NATO între Poroşenko şi Stoltenberg
Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în marja Conferinței de Securitate de la München.
Poroșenko a mulțumit Alianţei pentru susţinerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și condamnarea fermă a acțiunilor agresive ale Federației Ruse şi a apreciat asistența practică din partea NATO în ceea ce priveşte reformarea sectorului de securitate și apărare al Ucrainei, astfel încât acest domeniu să corespundă standardelor Alianţei.
În timpul discuțiilor de la München, Poroşenko şi Stoltenberg au remarcat un progres semnificativ înregistrat în relaţia NATO-Ucraina, iar președintele Ucrainei a reiterat poziţia conducerii ucrainene cu privire la opţiunea euroatlantică a ţării. La rândul său, secretarul general al NATO a salutat decizia Parlamentului de la Kiev de a înscrie în Constituţie obiectivul de aderare la Uniunea Europeană şi la NATO şi a reconfirmat politica ușilor deschise a Alianței.
Meleşcanu va discuta luni Ucraina la Bruxelles
Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu va discuta situația din Ucraina în cadrul reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Uniunii Europene, luni la Bruxelles.
În marja reuniunii CAE, ministrul Teodor Meleşcanu va participa și la un mic-dejun de lucru privind Ucraina, organizat de omologul danez, Anders Samuelsen, unde invitat special este ministrul de Externe ucrainean, Pavlo Klimkin.
Klimkin la Bruxelles, iar NATO îşi întărește prezenţa în Marea Neagră
Ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin se află la Bruxelles, unde a avut astăzi mai multe întâlniri bilaterale cu omologii săi din UE, în marginea Consiliului afacerilor externe care a discuta, printre altele, și Ucraina.
Klimkin s-a mai întâlnit și cu șefa diplomației UE Federica Mogherini.
La rîndul său, ministrul apărării Stepan Poltorak, care a vizitat sediul NATO, a anunţat că, în cursul anului 2019, Alianţa îşi va spori prezenţa navală în Marea Neagră.
În plus, potrivit ministrului, "NATO solicită ferm ca Rusia să elibereze marinarii și navele ucrainene capturate de forţele speciale ruseşti" în Marea Azov, Alianța considerând că "libertatea de navigație pe baza dreptului internațional a fost încălcată de către Federația Rusă și reprezintă o amenințare la adresa securității întregii regiuni a Mării Azov şi a Mării Negre".
"Anul acesta, NATO îşi va spori prezența navală în Marea Neagră. În fiecare lună, vor avea loc activităţi derulate atât de grupurile permanente maritime ale NATO, cât şi de aliații cheie" - a detaliat Stepan Poltorak, ministrul apărării din Ucraina.
Poltorak a mai menţionat că aliații Ucrainei din cadrul NATO sunt pregătiți să consolideze sprijinul acordat armatei ucrainene și să ofere resurse pentru a întări capacitatea de apărare a țării. Este vorba, în mod special, de sprijin în ceea ce priveşte pregătirea militarilor și dezvoltarea infrastructurii militare ucrainene.