Poroșenko cere ONU o operaţiune a Căştilor albastre

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko i-a solicitat secretarului general al ONU, Antonio Guterres, să prezinte opţiuni pentru desfăşurarea unei forţe a Căştilor albastre în estul Ucrainei, variantă dorită de Kiev începând din 2015, dar căreia Moscova i se opune.

''Noi suntem pregătiţi pentru o discuţie constructivă'' cu privire la o asemenea forţă şi ''secretarul general ar putea trimite în Donbas o misiune de evaluare tehnică pentru a elabora opţiuni'', a spus şeful statului ucrainean în faţa Adunării Generale a ONU.

În practică, secretarul general al ONU are puterea de a trimite o misiune de evaluare tehnică în Ucraina, dar este puţin probabil ca el să facă acest lucru fără asentimentul Rusiei, unul dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.

''Este timpul de a repune Rusia la locul ei'', privând-o de dreptul său de veto în Consiliul de Securitate al ONU în contextul în care este vorba de Ucraina, a adăugat Petro Poroşenko, care va candida pentru un nou mandat la finalul lunii martie.

El a mai spus că Rusia a ocupat aproape 7% din teritoriul Ucrainei.

'Iniţial, Federaţia Rusă a anexat Crimeea, iar pe urmă a transformat (regiunea) Donbas într-un câmp de luptă, extinzându-şi mai apoi agresiunea în mările Azov şi Neagră şi în strâmtoarea Kerci. Aproape 7% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea şi zonele din estul regiunilor Lugansk şi Doneţk sunt în prezent ocupate (...) Timp de cinci ani, Moscova a trimis în Donbas forţe ale armatei regulate şi mercenari', a denunţat şeful statului ucrainean în intervenţia sa la ONU.

Potrivit preşedintelui Poroşenko, 'agresiunea Rusiei' a curmat viaţa a peste 13.000 de persoane, în timp ce alte 28.000 au fost rănite. Printre cei 13.000 de morţi se află şi cei 298 de ocupanţi ai avionului Malaysia Airlines doborât în 2014 de o rachetă rusească BUK în zona de conflict din estul Ucrainei.

Poroşenko a cerut, de asemenea, eliberarea celor 24 de marinari capturaţi în noiembrie 2018 de armata rusă în strâmtoarea Kerci, în apropierea peninsulei Crimeea anexate de Rusia în 2014.

SBU acuză Rusia de amestec în procesul electoral

​

Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) a acuzat Rusia că a încercat să influenţeze procesul electoral din Ucraina, prin crearea unor mecanisme ilegale care să asigure victoria unui candidat.

Alegerile prezidenţiale din Ucraina urmează să aibă loc în luna martie. Dintre cei 44 de candidaţi, favoriţii sunt, conform celui mai recent sondaj, actorul de comedie Volodimir Zelenski, actualul preşedinte, Petro Poroşenko şi Iulia Timoşenko, liderul opoziţiei.

Un grup de cetăţeni ruşi şi ucrainieni au creat o reţea de persoane pregătite să voteze pentru un anumit candidat şi să influenţeze opinia publică, a anunţat Viktor Kononenko, directorul adjunct al SBU.

„Activitatea aceasta este ilegală şi are ca scop influenţarea rezultatelor electorale”, a transmis Kononenko, adăugând că reţeaua descoperită acţiona de mult timp pe teritoriul Ucrainei.

Directorul adjunct a refuzat să facă public numele candidatului care urma să beneficieze de susţinere rusă, prin intermediul reţelei.

Rusia supraveghează exerciţiul NATO SNMCMG-2 din largul Ucrainei

​

Navele NATO ar trebui să stea departe de coasta Crimeii, a avertizat pentru agenţia de presă RIA Novosti preşedintele Comisiei pentru relaţii interetnice din parlamentul regional din peninsulă, Iuri Ghempel, în contextul în care comandamentul maritim unificat al Alianţei Nord-Atlantice a anunţat anterior că nave ale Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Countermeasures Group Two /SNMCMG2/) se află în Marea Neagră, unde vor participa la exerciţii.

'Aceste exerciţii vor avea loc sub supravegherea strictă a Rusiei. Nu există altă opţiune', a subliniat deputatul din parlamentul regional Crimeea, avertizând că 'nimeni nu va permite provocări împotriva regiunii ruse'.

Potrivit acestuia, exerciţiile SNMCMG2 organizate în apropierea graniţei ruse reprezintă o nouă provocare la adresa Rusiei.

La rîndul său, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat astăzi că Ucraina, cu participarea NATO, pregătește „o altă provocare pentru o forțare navală” prin strâmtoarea Kerci.

Declaraţia sa survine după ce expertul Centrului de jurnalism politico-militar din Rusia, Boris Rojin, afirmase pentru aceeaşi agenţie de presă că 'aceste exerciţii ar putea servi teoretic drept acoperire pentru tot felul de provocări militare în ajunul alegerilor (prezidenţiale) din Ucraina', programate să aibă loc la 31 martie.

Prezența navelor Alianţei Nord-Atlantice în Marea Neagră face parte din strategia SUA şi a NATO de 'descurajare a Rusiei în Marea Neagră printr-o demonstraţie de forţă lângă graniţele ei', a afirmat expertul citat. 'Pe de altă parte, aceste exerciţii ar putea servi teoretic drept acoperire pentru tot felul de provocări militare în ajunul alegerilor din Ucraina. Kievul ar putea încerca să repete provocarea în strâmtoarea Kerci. Mai ales că autorităţile de la Kiev au formulat o astfel de intenţie, declarând că sunt gata să o repete dacă alături vor fi nave NATO', a opinat Boris Rojin.

Expertul rus se referea la afirmaţii făcute de responsabili de la Kiev, care s-au pronunţat pentru trimiterea de alte nave militare ucrainene prin strâmtoarea Kerci în Marea Azov, după incidentul naval de la sfârşitul lunii noiembrie trecut, când nave de patrulare ruseşti - din subordinea FSB (ex-KGB) - au deschis focul şi au sechestrat trei vase militare ucrainene cu tot cu echipaje lângă strâmtoarea Kerci, sub pretextul că ar fi încălcat apele teritoriale ale Rusiei în largul Crimeii.

Marţi a intrat în Marea Neagră distrugătorul american USS Donald Cook, iar Ministerul rus al Apărării a comunicat că un grup de nave din cadrul Flotei Rusiei din Marea Neagră, între care corveta echipată cu rachete 'Orehovo-Zuevo' şi nava de recunoaştere 'Ivan Hurs', au început o misiune de supraveghere neîntreruptă a acestuia, potrivit agenţiei de presă TASS.

Procurorii din New York l-ar putea inculpa pe Manafort și dacă e graţiat de Trump

Parchetul din districtul new-yorkez Manhattah intenţionează să îl pună sub acuzare pe Paul Manafort, fostul director al echipei de campanie a lui Donald Trump, indiferent dacă preşedintele SUA îl graţiază pentru condamnările în ancheta privind ingerinţele ruse.

Paul Manafort a fost condamnat în cazul ingerinţelor ruse, iar sentinţa va fi anunţată în martie. Procurorii Comisiei Robert Mueller au cerut o condamnare la 24 de ani de închisoare.

Însă procurorul din Manhattan (New York), Cyrus Vance, intenţionează să îl acuze pe Paul Manafort de fraude fiscale dacă preşedintele Donald Trump va decide graţierea, au declarat surse citate de agenţia Bloomberg.

Donald Trump a sugerat în noiembrie 2018 că l-ar putea graţia pe Paul Manafort pentru condamnările în ancheta privind ingerinţele electorale ruse.