Ucraina se retrage de la Eurovision 2019
Câştigătoarea selecţiei naţionale organizate în Ucraina pentru ediţia de anul acesta a concursului Eurovision, cântăreaţa Maruv, a anunţat că nu va mai participa la competiţia muzicală, acuzând organizatorii de cenzură şi spunând că nu vrea să devină "o unealtă politică".
Pe 23 februarie, cântăreaţa Maruv a fost aleasă să reprezinte Ucraina la Eurovision 2019, cu piesa "Siren Song".
Însă organizatorul selecţiei naţionale, televiziunea de stat UA:PBC, a decis să renunţe la artistă, pe fondul conflictului cu Rusia. Mai precis, artista în vârstă de 27 de ani, pe numele real Anna Korsun, a primit un termen de 24 de ore pentru a semna un contract prin care era împiedicată temporar să susţină concerte în Rusia.
Cântăreaţa, care spune că era pregătită să îşi anuleze un turneu programat în Rusia, a refuzat în cele din urmă să semneze contractul cu televiziunea, vorbind despre "cenzură".
"Sunt cetăţean al Ucrainei, îmi plătesc taxele şi iubesc sincer Ucraina", a scris aceasta într-un mesaj publicat pe contul său de pe reţeaua de socializare online Facebook. "Dar nu sunt pregătită să transform participarea mea în competiţie în campanie de promovare pentru politicienii noştri. Sunt muzician şi nu un liliac pe scena politică", a mai scris aceasta.
"Cântăreţul care reprezintă Ucraina este şi un ambasador cultural al Ucrainei şi nu livrează doar muzică, ci prezintă şi opinia Ucrainei în lume", se arata în comunicatul televiziunii UA:PBC. Poziţia televiziunii a fost sprijinită şi de ministrul ucrainean al Culturii, care a spus că doar "patrioţii care îşi dau seama de responsabilităţile lor" ar trebui să participe la Eurovision.
Ucraina a găzduit concursul Eurovision în 2017, iar atunci reprezentantul Rusiei nu a avut voie să participe la eveniment.
Situația pe front în Donbas astăzi
Poroşenko acuzat de fraudă electorală de Iulia Timoşenko
Iulia Timoşenko l-a acuzat de fraudă pe rivalul ei, Petro Poroşenko, amplificând tensiunile cu mai puţin de o lună înainte de primul tur al unui scrutin ce se anunţă imprevizibil.
Timoşenko a mers vineri la sediul central al Poliţiei de la Kiev pentru a prezenta, potrivit afirmaţiilor sale, "dovezi şi mărturii care atestă că el (Petro Poroşenko) pregăteşte fraude şi cumpărări de voturi la scară largă".
"Astăzi, corupţia este sistemică în toată Ucraina", a spus ea, susţinând că un deputat al partidului lui Poroşenko se află la originea unui "vast sistem piramidal, destinat să distribuie bani" pentru cumpărarea de voturi înainte de scrutinul din 31 martie.
Poliţia ucraineană a confirmat că a demarat o anchetă, care este "doar una printre zecile" de dosare privind "încălcări ale legii electorale", deschise după plângeri ale candidaţilor.
Echipa preşedintelui Petro Poroşenko, instalat la putere în 2014 şi foarte criticat după eşecul înregistrat în lupta împotriva corupţiei, a "dezminţit categoric" acuzaţiile Iuliei Timoşenko. "Nu există niciun fapt care să demonstreze tentative de cumpărare de alegători din partea echipei lui Poroşenko", a afirmat purtătorul de cuvânt al campaniei preşedintelui ucrainean, Oleg Medvedev.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat la rândul său că a întreprins în februarie mai mult de 30 de percheziţii în toată ţara, în cadrul unei anchete pentru ingerinţă electorală.
Dacă SBU nu a precizat ce candidat este vizat, un deputat regional al partidului Iuliei Timoşenko a confirmat că unul dintre "biroul voluntarilor" candidatei a fost percheziţionat în sudul ţării.
Un alt semn al creşterii tensiunilor odată cu apropierea primului tur, la 31 martie, este acela că imaginea preşedintelui Poroşenko a fost săptămâna aceasta afectată de un scandal ce îl implică pe unul dintre apropiaţii săi, care, potrivit jurnaliştilor, s-ar afla la originea unei operaţiuni de contrabandă cu echipament militar provenind din Rusia.
Potrivit unui sondaj al Institutului Internaţional de Sociologie de la Kiev, publicat săptămâna aceasta, Petro Poroşenko se află pe locul doi în intenţiile de vot, cu 18%, în timp ce Iulia Timoşenko se află pe locul trei, cu 13%. Favorit în sondaje este actorul Volodymyr Zelenski, creditat cu 26% din intenţiile de vot.
Klimkin: Rusia și Belarus au ieșit din Ucraina
Rusia și Belarus au apărut după separarea de Rusia Kieveana, al cărei suucesoare în prezent este Ucraina, a spus ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin.
Ministrul a subliniat că Ucraina, pe parcursul istoriei sale, a jucat un „rol crucial” în formarea Europei și a valorilor europene. În special, el a subliniat rolul Ucrainei în protejarea Europei de invazia tătară-mongolă. De asemenea, a remarcat Klimkin, ucrainenii s-au opus întotdeauna „totalitarismului comunist” și au luptat pentru democrație.
Potrivit ministrului, modelul european de dezvoltare al Ucrainei a determinat adoptarea creștinismului în 988.
„După crestinarea de la Kiev, creștinismul a început să se răspândească la celelalte triburi ale slavilor estici, care populau zonele de la nord și est de Rusia de Kieveană, unde secole mai târziu au apărut Belarus și Rusia”, a spus Klimkin.
Anterior, analistul politic ucrainean, Oleg Soskin, a declarat că numele „Rus”, a fost luat de împăratul Petru cel Mare (Petru I al Rusiei) de la ucraineni.
In realitate, raportul între ruși și ucraineni este istoric inversat, pentru că într-adevăr cultura kieveană stă la baza culturii și civilizației rusești.
Cel mai bine a rezumat-o unul din părinții doctrinei „eurasiatice”, adoptată actualmente de Kremlin: prințul exilat și mare lingvist Nikolai Trubetzkoy. Acesta, într-o scrisoare către celălalt mare lingvist rus exilat, Roman Jakobson, scria:
„Literatura rusă de după Petru cel Mare este de fapt o continuare a literaturii occidentalizante a Kievului, iar nu o continuare a literaturii veliko-ruse (велико-русская) moscovite. Același fenomen poate fi remarcat în istoria picturii, a muzicii, a arhitecturii religioase și, în sfârșit, în istoria ritualului religios.
In realitate, putem vorbi de o „ucrainizare” a întregii culturi spirituale a Rusiei Mari moscovite la cumpăna veacurilor XVII-XVIII. Cultura rusă pe care ucrainenii „autentici” o prezintă drept străină și impusă cu forța este în realitate ucraineană în originile sale.”