Putin suspendă participarea Rusiei la Tratatul INF
Vladimir Putin a semnat un decret care prevede suspendarea participării Rusiei la Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), după decizia similară a Statelor Unite.
"Dată fiind necesitatea de a aplica măsuri urgente după încălcarea de către Statele Unite a obligaţiilor asumate în cadrul Tratatului semnat de Uniunea Sovietică şi SUA pe 8 decembrie 1987, conformarea Rusiei cu Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare este suspendată prin acest document până când Statele Unite abordează problema încălcării obligaţiilor asumate prin Tratat sau până când Tratatul va fi anulat", se arată în decretul prezidenţial, conform agenţiei de presă Tass. Ministerul rus de Externe va trimite o notificare formală Statelor Unite. Decretul prezidenţial intră în vigoare în momentul semnării.
Vladimir Putin a avertizat recent că Rusia va adopta măsuri simetrice şi asimetrice dacă Statele Unite amplasează rachete atomice în Europa după eventuala anulare a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). "Eu am spus deja şi vreau să repet, iar acest lucru este vital să fie repetat: Rusia nu va fi prima ţară care să amplaseze astfel de rachete în Europa. Dacă vor fi produse şi trimise astfel de rachete în Europa, iar Statele Unite au un astfel de plan (...), acest lucru va deteriora puternic situaţia securităţii internaţionale şi va genera ameninţări grave pentru Rusia, dat fiind că anumite rachete pot atinge Moscova în 10-12 minute. Acesta este un pericol foarte grav pentru noi. În acest caz, vom fi nevoiţi şi vreau să subliniez acest lucru, vom fi nevoiţi să adoptăm măsuri simetrice şi asimetrice", a declarat Vladimir Putin. "Rusia va fi nevoită să fabrice şi să amplaseze astfel de tipuri de arme, care vor fi utilizate nu doar asupra regiunilor din care avem o ameninţare directă, ci şi asupra regiunilor care găzduiesc centrele unde sunt luate deciziile de folosire a sistemelor de rachete care ne ameninţă", a atras atenţia liderul de la Kremlin.
Afirmaţiile preşedintelui Vladimir Putin, care a ameninţat că Rusia ar putea ataca Statele Unite şi ţări europene care ar găzdui rachete nucleare americane, sunt "inacceptabile", a replicat Alianţa Nord-Atlantică, respingând acuzaţiile Moscovei privind sistemele antibalistice NATO din România.
Donald Trump a anunţat că Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987. Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.
Washingtonul insistă că Administraţia de la Moscova a dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acţiune, Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO), prin încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. Acordul INF a intrat în vigoare în anul 1987, fiind semnat de preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, cu omologul său din Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov. Potrivit cotidianului The New York Times, în afara faptului că Rusia ar fi încălcat Tratatul INF, Administraţia SUA vrea să renunţe la acest acord deoarece este constrânsă să nu dezvolte armament care ar putea fi folosit pentru descurajarea Chinei în consolidarea poziţiei în vestul Oceanului Pacific. Dat fiind că nu este semnatară a Tratatului INF, China a putut dezvolta rachete nucleare cu raze medii de acţiune.
Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.
Recent, Administraţia Vladimir Putin l-a convocat pe ataşatul militar al Statelor Unite pentru a-i transmite o propunere de măsuri în sensul menţinerii Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). Printre măsurile propuse de Rusia se numără distrugerea instalaţiilor de lansare MK-41, folosite inclusiv în sistemul balistic Aegis Ashore, montat în România şi care urmează să fie amplasat şi în Polonia. "Ministerul rus al Apărării invită partea americană, în perioada premergătoare anulării Tratatului INF, să ia măsurile necesare pentru revenirea la respectarea strictă a acordului prin distrugerea sistemelor de lansare terestre MK-41 dezvoltate pentru lansarea de rachete Tomahawk, a rachetelor cu raze de acţiune scurtă şi medie şi a dronelor militare care intră sub incidenţa Tratatului. Ataşatul militar al Ambasadei SUA din Moscova a fost invitat la Ministerul rus al Apărării pentru a i se înmâna o notificare", a comunicat Ministerul rus al Apărării.
Alianţa Nord-Atlantică are propria responsabilitate pentru încălcarea Tratatului INF prin instalarea sistemelor balistice americane în România şi Polonia, a acuzat Administraţia Rusiei, îndemnând ţările din Europa să evite transformarea continentului în spaţiu de confruntare militară. "Din nefericire, state membre NATO au demonstrat că nu sunt pregătite pentru un dialog substanţial pe tema sistemelor balistice Mk-41, care sunt amplasate în România şi urmează să fie amplasate în Polonia anul viitor prin încălcarea Tratatului INF.
Aceste instalaţii fac parte din sistemul balistic NATO, astfel că Alianţa este responsabilă direct de distrugerea Tratatului INF", a comunicat Ministerul rus de Externe. "Dacă aliaţii europeni ai Statelor Unite sunt într-adevăr interesaţi să menţină un control al armamentului eficient la nivel internaţional, dacă sunt interesaţi de neproliferare şi dezarmare, atunci nu ar trebui să urmeze orbeşte politicile SUA care au rolul dobândirii supremaţiei militare. În schimb, ar trebui să respecte interesele fundamentale de securitate şi să evite ca Europa să fie transformată din nou într-un spaţiu de confruntare militară, lucru care inevitabil se va întâmpla dacă Statele Unite încep amplasarea acestor tipuri de rachete", a precizat Ministerul rus de Externe.
UE prelungeşte măsura îngheţării bunurilor lui Ianoukovici
Statele membre UE au prelungit luni cu un an măsura de îngheţare a bunurilor care îl vizează pe fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici şi alte 11 persoane acuzate că au deturnat fonduri publice când au fugit din Ucraina după protestele din Piaţa Maidan din 2014, relatează AFP.
Sancţiunile au fost prelungite până pe 6 martie 2020, precizează comunicatul consiliului Uniunii Europene, organism al statelor membre. Acestea au fost decise în martie 2014 şi prelungite în fiecare an de la această dată.
Douăsprezece persoane, printre care şi fostul preşedinte, "identificate ca responsabile de deturnări de fonduri de stat ucrainene sau de abuz de putere care au provocat pierderi pentru finanţele publice ucrainene", rămân înscrise pe lista neagră a Uniunii, indică comunicatul. Un nume a fost retras de pe listă, dar identităţile nu au fost comunicate.
Bunurile din Europa ale persoanelor aflate pe listă sunt îngheţate şi acestea au interdicţie de intrare pe teritoriul UE.
Lukașenka vrea relaţii mai bune cu Occidentul, în ciuda "isteriilor” Rusiei
Belarus va încerca să dezvolte relaţii mai bune cu Occidentul deşi acest lucru îi provoacă "isterii" aliatului său tradiţional Rusia, a declarat marţi preşedintele Aleksandr Lukaşenka, la o zi după ce a ridicat o interdicţie care limita la cinci numărul maxim al diplomaţilor americani acreditaţi la Minsk.
Belarusul încearcă să-şi amelioreze legăturile cu Vestul după un număr de dispute cu Moscova, care a anunţat eliminarea unor subvenţii care au păstrat multă vreme ţara de 9,5 milioane de oameni pe orbita Rusiei.
Comentariile lui Lukaşenka sugerează că nu a reuşit să depăşească neînţelegerile cu Vladimir Putin după mai multe întâlniri, inclusiv asupra unei schimbări a sistemului de taxe rus despre care Belarusul spune că îi va produce pierderi la buget de 400 de milioane de dolari în acest an.
Vorbind despre NATO şi UE la o reuniune guvernamentală, Lukaşenka a spus: "Ar trebui să vorbim cu ei, nu ar trebui să ne uităm la ei ca la nişte duşmani."
Cooperarea Belarusului cu Vestul "provoacă un fel de reacţie alergică şi uneori isterii din partea principalului nostru partener, Federaţia Rusă. Întrebarea este, de ce sunt isterici ?", a continuat Lukaşenka.
El se află la putere de 25 de ani, fiind unul dintre cei mai longevivi foşti lideri sovietici. În timpul regimului său, Belarusul a fost în general aliniat mai strâns cu Moscova decât orice fost stat sovietic, dar lipsa sa de toleranţă pentru disidenţi l-a transformat în mare parte într-un paria pentru Occident.
Totuşi, el a dat semne tot mai clare că încearcă o dezgheţare a relaţiilor cu SUA şi Uniunea Europeană din 2014, când Belarusul nu a recunoscut anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia de la Ucraina vecină.
SUA şi UE au impus sancţiuni Belarusului din cauza modului în care şi-a tratat oponenţii politici, care însă au fost ridicate în mare parte în 2016 după eliberarea deţinuţilor politici şi alte reforme.
Luni, Belarusul a ridicat o restricţie care limita la cinci numărul diplomaţilor americani ce aveau permisiunea de a fi acreditaţi, limitare aflată în vigoare din 2008. Ministerul Afacerilor Externe din Belarus a anunţat că speră că decizia "va contribui la normalizarea pe mai departe a relaţiilor dintre Belarus şi SUA".
Timoșenko cere noi negocieri despre Crimeea și Donbas
Iulia Timoșenko, susține că este necesar să se înceapă negocierile cu privire la Crimeea și Donbas cu țările participante la Memorandumul de la Budapesta, inclusiv cu Rusia. Acest tratat din 1994 a oferit Ucrainei garanții de integritate în schimbul renunțării Kievului la arsenalul său nuclear.
”Propunem să începem imediat activitatea în formatul Memorandumului de la Budapesta, la care, în opinia mea, trebuie să participe președintele SUA, premierul Marii Britanii, președintele Franței, cancelarul Germaniei, președintele Ucrainei și președintele Rusiei. Sunt cei care au oferit garanții Ucrainei prin semnarea Memorandumului de la Budapesta. Atunci și președintele Rusiei a semnat acest memorandum de la Budapesta. Și cred că negocierile pot începe doar în acest format și numai în acest fel vom obține rezultate”, a declarat Timoșenko, citata de Euronews.
Timoșenko participă pentru a treia oară la alegerile prezidențiale. După victoria mișcării ”revoluției portocalii” din 2005, ea a format guvernul de două ori, iar în 2011, a fost trimisă în spatele gratiilor din cauza contractelor privind livrările de gaz semnate cu Rusia. În 2014, Timoșenko a fost eliberata, reabilitata și i s-a redat dreptul de a deține funcții publice.
Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, cele mai mari șanse de a ajunge în turul doi al alegerilor de la sfarsitul lunii le au Iulia Timoșenko, împreună cu comedianul Vladimir Zelenski și actualul președinte Petro Poroșenko.