Putin laudă ”securitatea energetică” oferită Crimeei
Vladimir Putin a inaugurat două centrale electrice construite de Rusia în Crimeea, pentru a oferi ”securitate energetică” acestei peninsule ucrainene, la cinci ani după anexarea acesteia, salutată atunci de majoritatea ruşilor, dar pe care Kievul şi Occidentul continuă să o denunţe.
La Sevastopol, un important port în Crimeea la Marea Neagră, preşedintele rus a condus luni o ceremonie de inaugurare a unei centrale şi a inaugurat-o prin videoconferinţă pe cealaltă, la Somferopol, capitala regiunii.
Cele două structuri, ale căror blocuri energetice au fost lansate în 2018, urmează să funcţioneze de-acum ”la putere deplină”, şi-a exprimat el satisfacţia, salutând ”un pas important” către consolidarea ”securităţii energetice a peninsulei”.
Crimeea era aproape total dependentă de restul Ucrainei înainte de anexare, iar pene de curent atribuite de Moscova unor sabotaje au determinat Rusia să investească masiv în modernizarea infrastructurilor.
Putin a inaugurat mai întâi, cu mare pompă, în mai, la volanul unui camion, un pod construit cu cheltuieli mari cu scopul de a lega peninsula de teritoriul rus prin Strâmtoarea Kerci.
El a participat apoi la o întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile, între care lideri religioşi şi reprezentanţi locali. ”Este o nouă etapă în istoria Rusiei, pentru că ea ne-a arătat nouă înşine şi lumii întregi că Rusia ştie să se iubească şi să-şi apere interesele”, a declarat el această întâlnire.
Celebrări vaste au fost organizate în Rusia cu ocazia aniversării anexării, în urma intervenţiei forţelor speciale ruse şi unui referendum, contestat de comunitatea internaţională. Anexarea a avut loc după instalarea la putere, la Kiev, a unui guvern prooccidental, în urma revoltei din Piaţa Maidan.
La Simferopol, steaguri ruse fluturau, iar mijloacele de transport public şi vitrinele magazinelor afişau sloganul ”A cincea aniversare a întoarcerii Crimeei la ţara sa natală”.
Preşedintele rus şi-a încheiat ziua în Crimeea apărând pe scena unui concert. El a salutat locuitorii peninsulei, care au ”votat cu toţii pentru această decizie istorică”, comparându-le gestul cu cele ale ”combatanţilor Armatei Roşii la începutul Marelui Război Patriotic”.
Trecerea oficială a Crimeei sub control rus, la 18 martie 2014, este considerată o ”alipire” în Rusia şi denunţată drept o ”anexare ilegală” de către Ucraina şi majoritatea comunităţii internaţionale. Această decizie a antrenat sancţiuni dure europene şi americane care au afectat dur economia rusă.
”Există o înţelegere tot mai mare în lume potrivit căreia Crimeea este o parte a Rusiei şi va fi mereu”, a dat asigurări preşedinta Consiliului Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, într-un material publicat în cotidianul Izvestia.
”Crimeea va fi înapoiată Ucrainei. Vom face tot ceea ce putem pentru a ne asigura de acest lucru cât mai rapid posibil”, a declarat duminică preşedintele ucrainean Petro poroşenko.
Diplomaţia ucraineană a denunţat, într-un comunicat, o vizită a preşedintelui rus care ”încalcă suveranitatea teritorială a Ucrainei”.
”Există un sentiment de prospeţime, de independenţă şi libertate”, a declarat pentru AFP Valentina Dorojko, o profesionară pensionată la Simferopol. ”Numai în aceşti ultimi cinci ani situaţia s-a îmbunătăţit mult”, a subliniat altă locuitoare, Marina Tişcenko.
Oleg Ivanov, în vârstă de peste patruzeci de ani, regretă sancţiunile impuse de occidentali Crimeei. ”Trebuie să se aşeze, să negocieze şi să schimbe lucrurile”.
Statele Unite, Uniunea Europeană (UE), Australia şi Canada au impus vineri noi sancţiuni unor oficiali ruşi din cauza ”continuării agresiunii în Ucraina”.
La Bruxelles, NATO a denunţat o consolidare ”în curs” a dispozitivului militar rus în Crimeea şi în regiunea Mării Negre.
”Aceşti ultimi cinci ani au fost marcaţi de o atmosferă a terorii, deschisă sau disimulată, împotriva celor care locuiesc în Crimeea, prin încălcarea dreptului internaţional”, a declarat pentru AFP ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin.
Rusia exclude o îmbunătăţire a relaţiilor cu Kievul dacă Poroşenko este reales
Rusia a exclus o îmbunătăţire a relaţiilor cu Ucraina dacă şeful statului ucrainean în exerciţiu, Petro Poroşenko, este reales pentru al doilea mandat la alegerile prezidenţiale din 31 martie.
'Cât priveşte cine ar putea fi mai bun pentru relaţiile noastre bilaterale (cu Ucraina), ceea ce vă pot spune clar este că situaţia nu se va îmbunătăţi cu actualul preşedinte ucrainean', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferinţă de presă.
Astfel purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a răspuns la întrebarea unui ziarist dacă dintre cei 39 de candidaţi la funcţia supremă în statul ucrainean există o personalitate sub preşedinţia căreia relaţiile ruso-ucrainene s-ar putea dezvolta într-un mod mai fructuos decât acum.
'Pentru Kremlin ar fi mult mai bine dacă ucrainenii şi-ar alege un preşedinte care să evalueze realitatea într-un mod judicios, la care să prevaleze înţelepciunea politică, nu un preşedinte al războiului, ci al păcii şi un promotor al relaţiilor bune cu vecinii, inclusiv cu Federaţia Rusă', a spus Peskov.
Cu mai puţin de două săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale din Ucraina, actorul de comedie Volodimir Zelenski este candidatul favorit, cu 25% din intenţiile de vot. Petro Poroşenko se clasează pe locul doi cu 16,6% dintre preferinţe, fiind urmat de fostul prim-ministru Iulia Timoşenko, cu 16,2%, notează EFE.
În cel mai nou sondaj realizat de grupul sociologic 'Rating' din Kiev şi ale cărui rezultate au fost date publicităţii marţi, Volodimir Zelenski se clasează pe primul loc cu 24,9% din intenţiile de vot, fiind urmat de fostul premier Iulia Timoşenko, cu 18,8%, în timp ce Petro Poroşenko ocupă poziţia a treia, cu 17,4% din preferinţe, potrivit portalului ucrainean LB.ua.
Emisarul special american pentru Ucraina, Kurt Volker, consideră că între preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şi şeful statului ucrainean Petro Poroşenko există o ostilitate personală, conform agenţiei de presă ucrainene Cenzor.
'Cred că este adevărat. De fapt, este şi ceea ce a spus Rusia însăşi, că ar dori să vadă cum Poroeşnko pierde. Cred că este există o ostilitate personală între preşedinţii Putin şi Poroşenko', a afirmat luni Volker, adăugând că liderul rus 'aşteaptă schimbări' în Ucraina după alegerile prezidenţiale din 31 martie.
Canada îşi prelungeşte misiunea militară din Ucraina
Guvernul canadian a anunţat luni că îşi va prelungi operaţiunile militare în Ucraina.
Misiunea canadiană în Ucraina este prelungită pentru o perioadă de trei ani, au anunţat în faţa presei miniştrii canadieni de externe şi al apărării, Chrystia Freeland şi Harjit Sajjan.
Cei circa 200 de militari canadieni din Ucraina au format deja, din 2015, de când sunt desfăşuraţi în această ţară, aproape 11.000 membri ai forţelor armate ucrainene.
"Este foarte important să trimitem un mesaj clar Ucrainei, poporului ucrainean şi comunităţii internaţionale că invazia şi anexarea Crimeei este o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale", a declarat şefa diplomaţiei canadiene Chrystia Freeland.
Recunoaşterea suveranităţii Israelului asupra Platoului Golan, un atu pentru Rusia în Crimeea
Konstantin Kosaciov, şeful Comisiei pentru afaceri internaţionale din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), a apreciat vineri că după declaraţia preşedintelui SUA, Donald Trump, privind necesitatea recunoaşterii suveranităţii Israelului asupra părţii ocupate de către acesta în platoul Golan sirian, 'orice fel de demagogie privind anexarea Crimeii de către Rusia trebuie considerată neîntemeiată’.
'După 52 de ani, a venit timpul ca SUA să recunoască pe deplin suveranitatea Israelului asupra platoului Golan, care are o importanţă strategică pentru statul israelian şi stabilitatea regională', a declarat Donald Trump într-o postare pe Twitter joi. Aceasta este partea cucerită şi apoi anexată de către Israel din platoul Golan al Siriei în urma Războiului de şase zile din 1967.
'Este o demonstraţie clară a regulilor după care intenţionează să joace SUA - pe cine dorim pe aceia îi recunoaştem. Fie că este vorba de o capitală, un teritoriu sau de preşedintele altui stat. Prin urmare, orice fel de demagogie despre anexarea Crimeii şi alte "ocupaţii" îşi pierd orice temei din acest moment: devine clar că Peninsula Crimeea (la fel ca Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria) nu este recunoscută, în timp ce Înălţimile Golan şi Kosovo sunt recunoscute după un singur criteriu - pentru noi aceasta rentează', susţine Kosaciov într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Potrivit lui, afirmaţia preşedintelui SUA nu a luat prin surprindere pe nimeni, având în vedere 'poziţia pro-Israel la vedere' a liderului american, care a recunoscut deja Ierusalimul drept capitală a Israelului, contrar poziţiei comunităţii internaţionale şi a ONU.