Nouă activiști tătari arestați în Crimeea
Un tribunal din Crimeea a ordonat arestarea pana pe 15 mai a nouă tătari din Crimeea, reținuți sub suspiciunea de implicare în activitățile organizației Hizb ut-Tahrir, interzisa în Rusia.
Joi va avea loc procesul la care se va lua decizia arestului preventiv pentru alți 11 activiști tătari din Crimeea care au fost reținuti miercuri. Alte patru persoane sunt date in urmarire.
Konstantin Rustemov, avocatul lui Rustem Seithalilov, unul dintre cei arestați, a declarat că audierile în cazul clientului său au durat câteva minute.
La 27 martie, ofițeri ai FSB, Ministerului Afacerilor Interne din Rusia și Rosgvardia au efectuat perchezitii și rețineri în casele unor activisti tatari acuzati de participare la activitatile grupa Hizb ut-Tahrir, declarat organizație teroristă în Rusia. În Ucraina, activitățile acestei organizatii nu sunt interzise. Pana in prezent, zeci de tătari din Crimeea au fost arestați și condamnați pentru apartenenta la aceastaorganizatie. Avocații lor consideră că tatarii sunt persecutați din motive religioase.
Ultimul sondaj înaintea alegerilor: Zelenski conduce în cursa pentru președinție
Comediantul Valdimir Zelenski, un novice în politică, continuă să conducă detașat în cursa pentru alegerile prezidențiale din Ucraina programate pentru duminică.
În vârstă de 41 de ani, Zelenski, a cărei ”experiență” politică se reduce la interpretarea unui personaj politic într-un serial TV extrem de popular, conduce în sondajul dat publicității joi, însă procentele sale sunt mult sub 50% plus unu astfel încât nu are asigurată victoria din primul tur al scrutinului.
Potrivit sondajului realizat de KIIS, ultima cercetare înainte de primul tur al scrutinului de duminică, arată că Zelenski conduce cu 20.9%, urmat la distanță de patru procente de președintele în exercițiu, Petro Poroșenko, cu 13.7% și liderul opoziției, fostul premier Iulia Timoșenko cu 9.7%.
Potrivit KIIS, 21.5% dintre respondenți îl creditează pe Zelenski drept câștigător în al doilea tur, în timp ce 18.3% spun că alegerile vor fi câștigate de Poroșenko și doar 10.1% o văd câștigătoare pe Timoșenko.
Dacă în turul doi ar intra comediantul Vladimir Zelenski şi Petro Poroşenko, rezultatele ar fi de 39% respectiv 18%, iar dacă lupta electorală în turul doi s-ar duce între Zelenski şi Timoşenko, rezultatele ar fi de 34% respectiv 21%. Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Ucraina va avea loc pe 31 martie 2019.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.600 de persoane cu drept de vot, din toate regiunile, mai puțin Crimeea anexată de Federația Rusă.
Ben Hodges: marina rusă ar putea "bloca" portul Odesa la Marea Neagră
Ben Hodges, fostul comandant al forţelor SUA în Europa (USAREUR), care lucrează în prezent pentru Center for European Policy Analysis, a avertizat că marina rusă ar putea bloca oraşul-port Odesa din sudul Ucrainei în cazul unui conflict cu NATO sau cu ţările partenere.
„Pentru NATO și țările noastre partenere, cum ar fi Georgia și Ucraina, pentru a contracara ceea ce face Rusia (în Marea Neagră), este necesar să realizăm propriul A2 / AD (Anti Acces / Area Denial) o „sferă de apărare” cu utilizarea sistemelor terestre și navale, care să permitp protejarea mai presus de orice a României și împiedicarea armatei rusești sa blocheze Odesa, de exemplu. Acest lucru, după părerea mea, se poate întâmpla „, a spus el.
În același timp, Hodges s-a arătat surprins de faptul că Ucraina continuă să ducă afaceri cu Federația Rusă, în ciuda agresiunii armate rusești.
„În Odesa, două treimi din companiile de transport care conduc portul sunt rusești! În Odesa. Nu înțeleg cum poate Ucraina să facă afaceri cu Rusia care i-a capturat marinarii”, a spus generalul.
Spre deosebire de situaţia din Marea Baltică, a spus el, acţiunile membrilor NATO în regiunea Mării Negre sunt limitate prin Convenţia de la Montreux din 1936. Potrivit acestei convenţii, numai statele riverane Mării Negre - Rusia, România, Bulgaria, Georgia, Turcia şi Ucraina - au posibilitatea de a desfăşura nave de război în orice moment. Statele din afara Mării Negre - SUA, Marea Britanie, Germania, Italia şi Franţa - au drepturi limitate în acest sens: numai nave de o anumită clasă şi tonaj ale lor pot staţiona aici şi doar 21 de zile, a amintit generalul american în rezervă.
"Cred că în regiunea Mării Negre a apărut o nouă 'cortină de fier'. Astfel, ţări ca Ucraina, Georgia, Republica Moldova - tocmai pentru că nu sunt în NATO - consideră că autorităţile de la Kremlin îşi pot permite ceea ce nu îşi permit în raport cu statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice: România, Bulgaria, ţările baltice", a afirmat el.
În opinia sa, Rusia consideră Marea Neagră o rampă de lansare pentru tot ceea ce face în Siria, în alte ţări din Orientul Mijlociu, în estul Mediteranei. Flota rusă din Marea Neagră, cu baza la Sevastopol (Crimeea), se poate deplasa, prin Bosfor şi Dardanele, în Marea Mediterană şi mai departe, spre Atlantic. Prin urmare, protejarea regiunii Mării Negre este un obiectiv strategic pentru Rusia, a declarat generalul Hodges. "Cred că de aceea a şi dorit să anexeze Crimeea", consideră el.
BBC îi cere scuze şi îi plăteşte despăgubiri lui Poroşenko pentru un articol ‘eronat'
BBC a anunţat joi că i-a prezentat scuze lui Petro Poroşenko şi a acceptat să îi plătească acestuia despăgubiri în urma publicării unui articol "eronat" legat de întâlnirea din iunie 2017 cu omologul său american, Donald Trump, transmite AFP.
"Ne cerem scuze domnului Poroshenko pentru orice inconveniente provocate şi am acceptat să îi achităm despăgubiri şi cheltuieli de judecată şi am participat la o declaraţie comună într-o şedinţă publică", arată site-ul de internet al BBC.
Poroşenko, candidat pentru al doilea mandat prezidenţial la alegerile de duminică, a dat în judecată BBC pentru calomnie, după publicarea unui articol în care se afirma că Michael Cohen, fost avocat al lui Trump, a primit 400.000 de dolari pentru a "facilita o întâlnire" a celor doi şefi de stat, la Casa Albă.
Afirmaţia "era falsă", a recunoscut BBC.
BBC a scris pe site în mai 2018 că nu era vorba de o "scurtă discuţie", ci de "adevărate negocieri" menite să întărească influenţa Ucrainei la Washington. Ulterior, articolul a fost citat şi într-o emisiune de televiziune a grupului.
Potrivit unei televiziuni ucrainene care a urmărit şedinţa Curţii Regale de Justiţie din Londra, despăgubirile sunt în valoare de 50.000 de lire (circa 58.000 de euro).