UE, Moldova, Ucraina și alte țări estice extind parteneriatul după 2020
Pe 13 mai se vor împlini 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic, iar astăzi miniștrii de externe ai țărilor Uniunii Europene au anunțat un nou program destinat celor șase țări din parteneriat - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.
E vorba despre o agendă care "va duce Parteneriatul Estic dincolo de anul 2020".
Parteneriatul Estic a fost din start destinat a fi o structură de stabilizare a acestor democrații fragile ieșite din spațiul ex-sovietic. Entuziasmul pentru această structură s-a erodat însă în ultima vreme, sub efectele cumulate ale crizei economice și, local, ale crizei din Ucraina, pentru a cărei rezolvare Europa are mijloace foarte reduse.
România nu a fost unul din inițiatorii Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, cu toate că Moldova e unul din beneficiari. Inițiativa a aparținut Poloniei și Suediei.
Ceilalți beneficiari sunt, cu toții, ca și Moldova, foste republici sovietice din partea europeană a imperiului comunist: Armenia, Georgia, Azerbaidjanul, Bielorusia și Ucraina. Bielorusia e un caz aparte, fiind în mod repetat ținută la distanță din cauza derivei autoritare a regimului lui Lukașenka.
Efectele colective sunt reduse și pentru că nu a existat niciodată o coordonare între membrii parteneriatului, de-ar fi și pentru că între unii dintre ei există tensiuni foarte-foarte, ba chiar, în cazul Armeniei și Azerbaijanului, la limita conflictului militar.
La fel, dacă Moldova, Ucraina și Georgia beneficiază de un acord de asociere și de facilități comerciale cu Uniunea Europeană, precum și de posibilitatea, pentru cetățenii lor, de a călători fără viză, asta nu este cazul și celorlalte trei. Lucrul nici nu ar fi fost posibil, dat fiind că Armenia, de pildă, s-a alăturat Uniunii Eurasiatice și Uniunii Vamale cu Rusia, Bielorusia și câteva țări central-asiatice.
Armenia a încercat o vreme să menţină ambele opțiuni deschise, sperând să poată semna un acord şi cu UE, în paralel cu intrarea sa în Uniunea Vamală a Rusiei, însă era limpede că lucrul nu e posibil și că Armenia nu poate beneficia de un acord cu UE atât de larg și extins cuprinzător cum e cel de care beneficiază Moldova. O ţară nu poate participa simultan la două uniuni vamale diferite, cum o face Armenia, lucru la care se mai adaugă şi probleme politice.
Nici Parteneriatul Estic și nici Acordurile de Asociere cu UE, cum sunt cele semnate de Moldova, Georgia și Ucraina nu garantează o integrare politică.
Reuniunea de astăzi de la Bruxelles a venit într-un moment în care patru dintre cei șase membri se află într-o stare de relativă instabilitate. În Ucraina, candidatul la funcția de președinte Volodimir Zelenski, un actor de televiziune și un nou-venit politic care este văzut ca favoritul pentru a câștiga președinția în al doilea tur, l-a depășit cu ușurință pe fostul președinte, Petro Poroșenko, în primul tur cu 30,6% din voturi.
Alegerile din Ucraina au fost abordate în cadrul întrevederii cu șefa politicii externe a UE, Federica Mogherini. În cadrul reuniunii viitoare, miniștrii de externe ai țărilor vor promite "dezvoltarea Agendei Parteneriatului Estic după 2020".
Georgia, Moldova și Ucraina au încheiat toate acordurile de asociere cu UE în cadrul programului Parteneriatului estic, iar Azerbaidjanul urmează să inițieze un acord de parteneriat actualizat cu blocul în luna mai.
Dezbaterea finală Zelenski - Poroşenko va avea loc pe 19 aprilie
Candidatul la preşedinţia Ucrainei, actorul de comedie Vladimir Zelenski, a anunțat luni că va avea în 19 aprilie dezbaterea finală cu Petro Poroşenko, actual preşedinte şi contracandidatul său pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
Anterior, Poroşenko a declarat că ar dori să aibă o dezbatere cu Zelenski în data de 14 aprilie.
Potrivit legislaţiei ucrainene, dezbaterile între candidaţi sunt transmise în direct la televiziune şi trebuie să fie organizate în ultima vineri înainte de ziua votului.
Totuşi, Comisia Electorală Centrală a Ucrainei a atenţionat că formatul propus este mai mult un act de campanie decât o dezbatere electorală oficială.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a acceptat joia trecută provocarea lansată de contracandidatul său în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, Volodimir Zelenski, care i-a propus ca dezbaterea lor finală de dinaintea scrutinului să se desfăşoare pe cel mai mare stadion al ţării, Stadionul Olimpic din Kiev, cu o capacitate de 70.000 de spectatori.
De asemenea, Zelenski i-a cerut lui Poroşenko să se supună unor teste antidrog şi de alcoolemie. Ambii candidaţi au dat vinerea trecută astfel de probe, care au arătat rezultate negative.
Duminica trecută, Comisia Electorală Centrală a Ucrainei a convocat oficial pentru data de 21 aprilie cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
UDMR: Am trimis informare la PPE privind interdicţia Ucrainei. Poroshenko vrea să intre în formaţiunea politică europeană
Kelemen Hunor a recunoscut că, împreună cu alţi colegi din Parlament, au avut o poziţie "clară" cu privire la restricţia folosirii limbilor română şi maghiară în Ucraina, adoptată de Legislativul din Kiev.
"Acum câţiva ani, împreună cu mai mulţi colegi din Parlament am avut o poziţie foarte clară când ei au adoptat în Parlamentul de la Kiev restricţii la folosirea limbii materne în şcoli. Acest lucru viza atât comunitatea maghiară cât şi comunitatea românească din Ucraina şi chiar am avut o scrisoare către Petro Poroshenko prin care eu şi alţii am cerut să nu promulge legea respectivă. Şi în adunarea generală a Consiliului European am mai avut astfel de intervenţii prin domnul Korodi, cel care ne reprezintă acolo. Alte intervenţii nu am avut. Azi am trimis o scrisoare ambasadorului Ucrainei din Bucureşti prin care cer explicaţii. Am trimis de asemenea şi lui Antonio Isturiz la PPE o informare, fiindcă Poroshenko şi partidul lui sunt observatori în PPE. Ei vor să ajungă în PPE şi am considerat că colegii noştri din PPE trebuie să fie informaţi şi trebuie să fie la curent cu ceea ce s-a întâmplat", a declarat deputatul UDMR.
Acesta a mai spus că ofiţerul vamal care i-a interzis să treacă în Ucraina nu a ştiut să-i motiveze decizia, deoarece era "prea mic". Totodată, politcianul cataloghează explicaţia oferită de ambsadorul Ucrainei la Bucureşti ca fiind "o dezinformare".
"Nu pot să intru în ţară că am interdicţie. Eu am întrebat ce fel de interdicţie. Ofiţerul mi-a zis că el e prea mic, nu ştie motivele, dar că sunt în baza lor de date şi nu pot să intru în ţară. Mi-au pus o ştampilă în paşaportul meu şi am semnat o declaraţie. Sunt publice. În acel moment am aflat că interdicţia e din 2017 şi e valabilă până în 16 octombrie 2020. Nu am înţeles motivele nici până azi, fiindcă nu a dat nimeni nicio explicaţie. De la faţa locului l-am sunat pe ministrul de Externe, am vorbit cu el, am trimis aceste documente şi am povestit ce s-a întâmplat autorităţilor româneşti, am vorbit şi cu consulul general de la Odesa şi m-am întors, că nu era să fac altceva decât să mă întorc. Eu consider că este inacceptabil să refuzi intrarea în Ucraina a unui om fără să dai nicio explicaţie. Nu contează despre cine este vorba şi nu contează dacă are sau nu paşaport diplomatic. Ceea ce susţine ambasadorul Ucrainei la Bucureşti este o dezinformare, ca să nu spun altfel", a mai afirmat Kelemen Hunor.
El a susţinut că a discutat despre această problemă cu ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, care a cerut explicaţii pe cale diplomatică de la ucraineni. Politicianul UDMR a declarat că partea ucraineană a încălcat tratatul de bază între România şi Ucraina.
"Am vorbit cu Teodor Meleşcanu, e la Bruxelles. Când se va întoarce, ne vom întâlni. A fost foarte prompt, categoric. Sunt convins că prin canalele diplomatice au cerut explicaţii de la ucraineni, pentru că ei au încălcat tratatul de bază între România şi Ucraina şi alte acorduri internaţionale", a afirmat Kelemen Hunor.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost împiedicat, sâmbătă, să intre în Ucraina, unde vroia să participe la a 30-a aniversare de la înfiinţarea Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică.
Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, precizează că preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Ucrainei încă din 3 noiembrie 2017 şi că de atunci acesta a mai încercat să intre în Ucraina folosind paşaportul ungar şi a fost refuzat.
Poroşenko spune că Ucraina are rachete de croazieră cu o rază de acţiune de peste 1.000 de km
Ucraina şi-a consolidat într-un timp foarte scurt capacităţile de rachete în scop de descurajare în perioada conflictului din estul ţării, care continuă din 2014, iar întregul lanţ de producţie a acestor sisteme de rachete se află pe teritoriul ucrainean, a declarat luni seara preşedintele în exerciţiu, Petro Poroşenko.
Ucraina dispune de rachete de croazieră de înaltă precizie cu o rază de acţiune de peste 1.000 de km, care pot transporta o încărcătură de circa 150 de kg, a afirmat Poroşenko la TV.
'Noi dispunem acum de o rachetă, care a fost testată cu succes şi este capabilă să lovească la peste 1.000 de km distanţă. Şi întregul dispozitiv a fost creat de către specialişti ucraineni', a mai spus preşedintele Poroşenko, care şi-a făcut un titlu de glorie din consolidarea capacităţilor de apărare ale ţării.
Potrivit acestuia, militari ai armatei ucrainene învaţă acum să folosească acest tip de arme, deoarece după renunţarea la rachetele de croazieră rămase din epoca sovietică în anii 1990, conform Memorandumului de la Budapesta (1994), au rămas puţini specialişti capabili să opereze astfel de sisteme.