Ucraina comemorează tragedia din 2014 de la Odesa
Ucraina comemorează joi tragedia produsă la 2 mai 2014 la Odesa, când 48 de persoane, în principal proruse, şi-au pierdut viaţa într-un incendiu, în timp ce ONU continuă să critice autorităţile de la Kiev pentru că n-au reuşit să-i identifice pe cei vinovaţi de incendiu şi să-i aducă în faţa justiţiei.
Mai multe mii de persoane s-au adunat în faţa Casei Sindicatelor din Odesa, port la Marea Neagră în sud-vestul Ucrainei, unde 42 de militanţi proruşi au murit acum cinci ani prin asfixiere cu monoxid de carbon sau sărind în gol din clădirea în flăcări.
Cu câteva ore înainte de această tragedie, alte şase persoane au fost ucise în confruntări între proruşi şi susţinători ai unităţii Ucrainei.
'Cei vinovaţi să fie aduşi în faţa justiţiei!' scria pe unul dintre bannerele afişate joi. Autorităţile locale au consolidat securitatea la Odesa şi peste 2.500 de poliţişti au fost desfăşuraţi în oraşul-port pentru a evita orice fel de incident.
Ancheta cu privire la această tragedie, produsă la scurt timp după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea şi începerea conflictului din estul Ucrainei, se află în continuare în impas.
Într-un raport publicat joi, ONU critică autorităţile ucrainene pentru că nu au reuşit să-i identifice pe cei vinovaţi.
'Nimeni nu a fost tras la răspundere pentru aceste acte soldate cu morţi şi violenţă', se menţionează în raportul Misiunii ONU de supraveghere a drepturilor omului în Ucraina.
'Responsabilitatea pentru aceste crime şi accesul tuturor la justiţie sunt esenţiale pentru a stabili încrederea oamenilor în sistemul judiciar şi în statul de drept şi ar putea servi ca bază pentru reconciliere şi coeziune socială', se arată în raport.
Misiunea ONU îndeamnă Kievul să desfăşoare o anchetă imparţială şi să identifice persoanele responsabile de incendiu. În acelaşi timp, misiunea îşi exprimă regretul pentru faptul că anumiţi suspecţi, în special cei responsabili cu menţinerea ordinii în acea zi, au reuşit să fugă în Rusia, unde au primit cetăţenie rusă.
Rusia nu va participa la audierile Tribunalului ONU pentru dreptul mărilor privind marinarii ucraineni
Rusia a anunțat că nu va participa la audierile privind măsurile provizorii în cazul imunității navelor de război ucrainene și a membrilor de echipaj la Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării al ONU, a declarat Lana Zerkal, adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei.
„Refuzul constant al Rusiei de a participa la audieri nu diminuează legitimitatea cazului privind eliberarea marinarilor noștri, iar audierile vor avea loc așa cum este programat – 10 mai 2019, la Hamburg”, a scris Zerkal pe pagina sa de Facebook.
Ea a adăugat că decizia Tribunalului va fi luată până la sfârșitul lunii mai.
„Și chiar dacă Rusia va dori sa transmita ca îi eliberează pe marinarii ucraineni în semn de mare serviciu președintelui nou ales al Ucrainei, întreaga lume civilizată va înțelege că, de fapt, nu este o favoare, ci executarea unei decizii a Tribunalului. Noi nu cerem un serviciu, cerem eliberarea imediată a marinarilor noștri, așa cum prevede Convenția ONU privind dreptul mării”, a spus Zerkal.
Amintim ca Ucraina a intentat un proces împotriva Rusiei pentru încălcarea Convenției ONU cu privire la dreptul mării și a inițiat o procedură pentru eliberarea marinarilor ucraineni capturați.
Procesul a fost initiat la Tribunalul Internațional Permanent al Națiunilor Unite pentru Dreptul Mării, care este situat la Hamburg și funcționează în cadrul convenției ONU privind dreptul marii.
Papa convoacă în iulie, la Roma, biserica greco-catolică
Papa Francisc a decis să-i invite la Roma pe Arhiepiscopul major, pe membrii sinodului permanent și pe mitropoliţii Bisericii Greco-Catolice ucrainene.
Reuniunea se va desfăşura la Vatican în perioada 5-6 iulie și vor participa şi superiori din Dicasteriile Curiei Romane, Congregația pentru Bisericile Răsăritene și Consiliul Pontifical pentru Unitatea Creștinilor, scrie La Stampa.
Va fi o ocazie de a reflecta asupra "situației delicate și complexe în care se află Ucraina", aşa cum se specifică în buletinul Biroului de presă al Vaticanului care a comunicat ştirea. "Prin această întâlnire, Sfântul Părinte dorește să dea un semn al apropierii sale faţă de Biserica Greco-Catolică ucraineană care desfășoară serviciul pastoral atât acasă, cât și în diferite locuri din lume”.
În comunicatul de presă nu se menționează nici războiul aflat în desfășurare, nici situația politică a țării care se confruntă acum cu o fază de tranziție prin președinția fostului actor Volodimir Zelenski. Cu toate acestea, declarația Vaticanului explică faptul că "această întâlnire va oferi o nouă oportunitate pentru a aprofunda analizarea vieții și nevoilor Ucrainei, cu scopul de a identifica modalităţile prin care Biserica Catolică, în special Biserica Greco-Catolică, se poate dedica din ce în ce mai mult şi mai eficient predicării Evangheliei, contribuind la sprijinul celor care suferă".
Nu au trecut nici șase luni de la conflictul dintre Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol și Patriarhia Moscovei pe tema acordării autocefalei. Un contrast profund care a scăpat din circuitul intern al ortodoxiei, implicând relațiile diverselor părţi în cauză cu Biserica Catolică şi care a dus la ruperea comuniunii euharistice.
Papa Francisc și-a exprimat deja sprijinul față de țara est europeană prin inițiativa "Papa pentru Ucraina", care a început în 2018 şi a realizat deja câteva proiecte umanitare monitorizate de Departamentul pentru serviciul dezvoltării umane integrale. În acest sens, cardinalul Prefect Peter K.A. Turkson a efectuat o misiune în Ucraina, între 14 și 18 noiembrie anul trecut, pentru a verifica succesul acestor inițiative, care vizau în special copiii traumatizați de război și de violențe.
Facebook a eliminat 100 de conturi, grupuri şi pagini din Rusia folosite pentru dezinformare despre Ucraina
Facebook anunţat că a eliminat peste 100 de conturi şi pagini din Rusia, utilizate pentru a răspândi dezinformări pe reţelele de socializare, inclusiv Instagram,.
Compania online din Statele Unite a anunţat că a eliminat 97 de conturi din Rusia care se concentrau pe Ucraina, şi alte 21 care erau axate pe Austria, statele baltice, Germania, Spania şi Marea Britanie.
În luna martie, compania americană a eliminat 2.632 de pagini şi conturi de Facebook şi Instagram despre care erau indicii că erau folosite în scopuri similare de grupuri din Rusia, Iran, Macedonia şi Kosovo.
Tot în martie, Facebook a eliminat peste 150 de conturi false din România şi Marea Britanie utilizate în acţiuni coordonate de influenţare a opiniilor.