Tribunalul maritim internaţional de la Hamburg somează Moscova să-i elibereze pe marinarii ucraineni deţinuţi
Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării a cerut Rusiei să îi elibereze pe cei 24 de marinari ucraineni luaţi prizonieri în 25 noiembrie 2018 în Strâmtoarea Kerci.
În ordonanţa lor, judecătorii au prescris de asemenea altă ”măsură conservatoare”, îndemnând Rusia să predea tot ”imediat” Kievului navele militare Berdiansk, Ianu Kapu şi Nikopol, imobilizate la trecerea acestora în largul Crimeei, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014.
Kievul a sesizat în aprilie tribunalul cu sediul în oraşul portuar german Hamburg.
Fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko consideră decizia ”atât altă linie roşie pentru Kremlin, cât şi confirmarea faptului că strategia pe care am ales-o este bună”.
Punerea ei în aplicare se anunţă însă dificilă, întrucât partea rusă a boicotat procedura şi a recuzat orice competenţă tribunalului de la Hamburg în a statua cu privire la un conflict considerat ”militar”, o poziţie pe care a reiterat-o de altfel sâbătă după judecare.
Situaţia ar fi putut fi evitată ”dacă legea rusă cu privire la navigaţie în această regiune ar fi fost respectată”, a reacţionat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.
Incidentul a avut loc în noiembrie 2018, când Rusia, denunţând o ”agresiune”, a imobilizat cele trei nave, afirmând că acestea au intrat ilegal în apele ruse.
Ucraina dă asigurări că şi-a anunţat vecinul cu privire la itinerariul bastimentelor, în apropierea Stâmtoeii Kerci, şi a acuzat Rusia că a încălcat dreptul internaţional.
Decizia judecătorilor în favoarea Kievului se adaugă altor eforturi ale Occidentului de a exercita presiuni asupra preşedintelui rus Vladimir Putin şi a încerca o relansare a procesului de pace în estul Ucrainei.
Aplicarea ei ”ar putea fi primul semn din partea puterii ruse că este cu adevărat pregătită să pună capăt conflictului cu Ucraina”, a apreciat noul preşedinte Volodimir Zelenski, un unorist novice în politică, ales pe fondul nemulţumirii faţă de lideri ucraineni consideraţi corupţi şi incapabili să scoată ţara din război.
Secretarul de Stat american Mike Pompeo a îndemnat Kremlinul, într-o vizită recentă la Moscova, să facă un gest în vederea unei deblocări a situaţiei, evocând soarta marinarilor.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel l-au sunat marţi pe Putin pentru a-l îndemna la dialog.
Navele imobilizate navigau în apropiere de Strâmtoarea Kerci, o zonă maritimă foarte sensibilă între cele două ţări şi care leagă Marea Neagră de Marea Azov, la est de Crimeea.
Sâmbătă, ministerul de externe al Rusiei a comunicat că nu a participat la audieri şi că intenţionează să îşi susţină punctul de vedere conform căruia arbitrajul nu are jurisdicţie asupra incidentului din Strâmtoarea Kerci.
Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării a fost înfiinţat prin Convenţia ONU din 1982 privind dreptul mării, semnată atât de Rusia, cât şi de Ucraina, însă nu dispune de mijloace prin care să îşi impună deciziile.
Un tratat bilateral stabileşte că atât Rusia, cât şi Ucraina au dreptul de a folosi Marea Azov, dar tensiunile în regiune au crescut după ce Rusia a anexat Crimeea, în 2014. Ulterior, Rusia a construit un pod rutier peste Strâmtoarea Kerci. Ambele ţări au reclamat întârzieri ale transportului maritim şi hărţuiri. În privinţa incidentului din 2018, Moscova susţine că a fost vorba de o provocare din partea Kievului şi că navele ucrainene - două vase cu artilerie, blindate, şi un remorcher - au intrat ilegal în apele teritoriale ruse, obligând serviciul rus de securitate FSB să intervină.
Situația pe front astăzi în Donbas
Kremlinul respinge apelul la eliberarea marinarilor ucraineni
Kremlinul a respins luni decizia adoptată sâmbătă de Tribunalul maritim internaţional cu sediul la Hamburg, care a somat Rusia să-i elibereze pe cei 24 de marinari ucraineni pe care îi deţine după capturarea lor împreună cu trei nave militare ale Ucrainei la 25 noiembrie anul trecut, în urma incidentului din apropierea strâmtorii Kerci, în Marea Neagră.
Moscova consideră că tribunalul de la Hamburg, creat prin Convenţia ONU din 1982 privind dreptul mării, printre semnatarele căreia se numără şi Rusia şi Ucraina, nu are competenţa de a examina incidentul survenit anul trecut lângă strâmtoarea Kerci, care face legătura între Marea Neagră şi Marea Azov.
'Convenţia privind dreptul mării din 1982 nu se aplică strâmtorii Kerci', a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, fără alte explicaţii. Conform presei ruse, Moscova consideră incidentul dreptul unul militar, care depăşeşte competenţele acestei instanţe.
Tribunalul de la Hamburg a decis că Moscova ar trebui să-i elibereze pe cei 24 de marinari ucraineni imediat, iar ambele ţări să se abţină de la orice acţiune care ar putea agrava disputa.
Kremlinul se pronunţă pentru continuarea anchetei şi organizarea unui proces în cazul celor 24 de marinari, pe care Rusia îi acuză de încălcarea apelor sale teritoriale, scrie presa de la Moscova.
Forţele de coastă ruse au deschis focul şi au sechestrat trei nave militare ucrainene, cu tot echipaje, pe motiv că acestea ar fi intrat în apele teritoriale ruse în largul Crimeii, peninsulă ucraineană anexată de Moscova în 2014. Kievul a acuzat Rusia de 'agresiune' şi a indicat, pe baza unor înregistrări şi interceptări radio, că incidentul a avut loc în apele internaţionale.
Ucraina vrea statut internaţional pentru strâmtoarea Kerci
Ucraina vrea statut internaţional pentru strâmtoarea Kerci, care separă Marea de Azov de Marea Neagră.
"Este foarte important pentru mine să ne asigurăm că strâmtoarea Kerci primeşte statutul de strâmtoare internaţională. Asta ar soluţiona numeroase chestiuni care încă există", a declarat un oficial guvernamental ucrainean.
Tribunalul internaţional pentru Dreptul Mării (ITLOS) de la Hamburg a decis pe 25 mai că Rusia trebuie să elibereze pe militarii ucraineni reţinuţi în urma incidentului Kerci, însă Moscova a transmis că instituţia nu are autoritatea să judece acest caz.
Moscova susţine că mai multe nave ucrainene au pătruns, în data de 25 noiembrie 2018, în apele teritoriale ale Rusiei şi au încercat să comită acţiuni ilegale în această zonă. Navele ucrainene au ignorat solicitările forţelor navale ruse de a se opri şi au continuat să manevreze periculos, astfel că forţele ruse au folosit armamentul pentru a opri intruşii.
Conform unui acord bilateral din 2003, strâmtoarea Kerci care ar trebui utilizată în mod egal de Rusia şi Ucraina.
Strâmtorile Bosfor şi Dardanele, celelalte strâmtori din bazinul Mării Negre, au deja statut internaţional, regimul acestora fiind reglementat prin Convenţia de la Montreux, care este în vigoare din anul 1936. Potrivit convenţiei, în timp de pace, navele militare ale statelor neriverane nu pot depăşi anumite limite de tonaj total şi nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile. Tranzitarea strâmtorilor de către navele militare are statelor neriverane este supusă unei notificări prealabile către partea turcă, ce trebuie efectuată, de preferinţă, cu 15 zile înainte de realizarea tranzitului.