Românul ucrainean Eugen Tomac, europarlamentar ales pe lista PMP
Eugen Tomac a fost ales europarlamentar pe lista PMP, în urma scrutinului din 26 mai 2019, potrivit rezultatelor finale anunţate de Biroul Electoral Central la 3 iunie 2019.
S-a născut la 27 iunie 1981, în comuna Babele (Oziornoe) din raionul Ismail, regiunea Odesa, aflată în sudul Basarabiei (azi Ucraina).
A urmat cursurile Centrului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni (1999) şi a absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti (2003). Tot aici a urmat un program de Masterat şi Doctorat, potrivit www.pmponline.ro.
A devenit membru al Partidului Democrat Liberal (PDL) în 2008, deţinând şi funcţia de prim-vicepreşedinte al Organizaţiei PDL Diaspora (2008-2012). A demisionat din partid la 19 iulie 2013, pentru a se înscrie în Fundaţia Mişcarea Populară, devenită Partidul Mişcarea Populară (PMP).
Eugen Tomac a fost preşedinte al Partidului Mişcarea Populară (iul. 2013 - iun. 2014; febr.-oct. 2015), vicepreşedinte (iun. 2014-febr. 2015) şi preşedinte (din oct. 2015-prezent).
Ucraina acuză Rusia la tribunalul ONU de la Haga
Ucraina a acuzat marţi Rusia, în justiţia internaţională, de faptul că ”neagă ceea ce ştie întreaga lume” despre responsabilitatea Moscovei în războiul cu separatişti proruşi în estul ţării, şi că nu a oprit ceea ce Kievul denunţă drept ”acte de terorism”.
”Rusia (...) caută să se exonereze de responsabilitatea sa”, a denunţat, în faţa judecătorilor Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), adjuncta ministrului ucrainean de Externe Olena Zerkal.
”Rusia nu a făcut nimic pentru a evita ca reprezentanţi ruşi de rang înalt şi alte persoane ruse să finanţeze terorismul în Ucraina”, a acuzat ea.
Pe 3 iunie, Curtea Internațională de Justiție a Națiunilor Unite a început examinarea dosarului privind încălcarea de către Rusia a Convenției internaționale pentru prevenirea finanțării terorismului și a Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
Ucraina cere ca Moscova să pună capăt ”oricărei susţineri” a rebelilor care acţionează pe teritoriul său şi a ceea ce denunţă drept o ”campanie de ştegere culturală” în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.
Kievul reclamă de asemenea despăgubiri în contul unor atacuri comise, acuză el, asupra unor civili - şi anume distrugerea în zbor a avionului care efectua zborul MH17 aparţinând companiei Malaysia Airlines, în 2014, soldată cu 298 de morţi.
O echipă de anchetatori internaţionali a stabilit în mai 2018 că avionul a fost doborât cu o rachetă de concepţie sovietică, de tip Buk, trasă de o baterie mobilă adusă din Rusia.
În prima zi de audieri, luni, la Haga, unde se află sediul CIJ, Rusia a apreciat că Kievul nu a prezentat vreun element nou de probă care să demonstreze presupusa sa susţinere a rebelilor separatişti proruşi.
Moscova a respins, de asemenea, competenţa CIJ în acest caz.
CIJ, înfiinţată după al Doilea Război Mondial cu scopul de a soluţiona diferende între state, audiază dosarul până vineri.
Moscova respinge acuzațiile Ucrainei
Autoritățile ucrainene nu și-au formulat încă pozițiile privind soluționarea conflictului armat în Donbas, a declarat astazi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin.
”Vladimir Putin a discutat problema reluării dialogului privind soluționarea situației din estul Ucrainei în formatul normand. Dar poziția Kievului încă nu a fost exprimată, deci este imposibil să vorbim despre momentul în care summitul va fi posibil”, a spus Peskov.
Potrivit reprezentantului Kremlinului, poziția părții ucrainene nu a fost încă formulată, nici componența delegației ucrainene la negocieri nu a fost formată. Prin urmare, spune purtatorul de cuvant al lui Putin, partea ucraineana trebuie sa-și faca ”temele de acasă”.
Între timp, Ukrainska Pravda a publicat o declarație a lui Sveatoslav Vakarciuk, liderul grupului Okean Elzî și a partidului politic ucrainean ”Golos”.
„Îi invit pe președinte, echipa sa și Rada Suprema ca, în cele din urmă, să elaboreze o lege care să reglementeze toate relațiile cu Federația Rusă ca țară agresoare”, a spus Vakarciuk. Potrivit acestuia, este necesar să se formeze o politică coerentă a Ucrainei față de Rusia, fără standarde duble.
Zelenski, la Bruxelles, propune negocieri cu Rusia
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a exprimat disponibilitatea de a lansa negocieri cu Rusia pentru încheierea conflictului separatist din Donbas şi pentru garantarea stabilităţii în regiunea Mării Negre.
"Suntem pregătiţi să negociem cu Rusia. Suntem pregătiţi să implementăm Acordul Minsk. Cu toate acestea, mai întâi trebuie să ne putem apăra şi să devenim mai puternici din punct de vedere economic, politic şi militar", a declarat Volodimir Zelenski în cursul unei conferinţe de presă organizate împreună cui secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles.
"Sunt foarte recunoscător pentru susţinerea politică şi practică pe care Ucraina o primeşte din partea Alianţei Nord-Atlantice şi din partea statelor aliate în mod individual. Sunt pregătit să ofer noi stimulente în relaţia noastră cu Alianţa Nord-Atlantică. Actuala agresiune rusă rămâne o provocare majoră pentru securitatea euro-atlantică", a subliniat Zelenski.
”Agresiunea armată a Rusiei este o provocare majoră”, a adăugat el, declarându-se pregătit să negocieze cu Moscova şi să respecte acordurile de la Minsk, menită să punăcapăt războiului.
Volodimir Zelenski a pledat, în această primă vizită oficială, cauza copiilor prinşi în conflictul cu separatişti proruşi în estul Ucrainei, soldat cu aproximativ 13.000 de morţi din 2014.
”Mă gândesc neîncetat la sutele de copii ucişi cu gloanţe de către adulţi în estul Ucrainei”, a scris el pe pagina sa de Facebook.
Zelenski a fost primit astăzi și de către preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker.