Primarul Kievului, boxerul Kliciko, dă în judecată televiziunea lui Kolomoiski
Primarul Kievului, fostul boxer profesionist Vitali Kliciko, a anunțat că dă în judecată canalul TV 1 + 1 al oligarhului Igor Kolomoiski, pentru for “campania de discreditare” lansată împotriva lui și a fratelui său Vladimir.
Se zvonește că Igor Kolomiski, care trăiește în Israel, și a cărui televiziune a creat praxtic personajul public al noului președinte Volodimir Zelenski, ar dori înlocuirea lui Lliciko în fruntea primăriei capitalei prin directorul TV 1 + 1, Oleksi Tkacenko.
Televiziunea magnatului protector al lui Zelenski a început să difuzeze multe reportaje, anchete și programe care insinuează nereguli ale lui Kliciko în diferitele contracte de construcții din capitală.
Kolomoiski trăiește exilat în Israel și menține legături cu Rusia. În tulburea lume a oligarhilor din Ucraina, Igor Kolomoiski, omul care îl sprijină pe Zelenski, ocupă un loc aparte. Dușman personal al președintelui Petro Poroșenko, el e considerat a se afla în spatele ascensiunii vertiginoase a lui Zelenski.
Paradă navală la Sevastopol, în Crimeea, în vreme ce Putin anunță o flotă dotată cu capacităţi unice
O paradă navală a avut loc la Sevastopol, în Crimeea, cu participarea Flotei Rusiei din Marea Neagră.
Potrivit TASS, zeci de mii de locuitori ai Crimeii şi turişti au urmărit parada şi festivalul militar-sportiv, în cadrul cărora nave ale Flotei Rusiei din Marea Neagră au arătat cum este detectată o navă inamic sau este distrus un submarin, iar elicoptere maritime au efectuat exerciţii de decolarea şi aterizare pe puntea unei fregate.
Parada, cu ocazia Zilei marinei ruse, care se celebrează în mod tradiţional în ultima duminică din iulie, s-a încheiat cu salturi ale paraşutiştilor în grup.
Tot astăzi, la Sankt-Petersburg, Putin a anunțat că Rusia va continua să construiască o flotă dotată cu capacităţi unice.
Numai în acest an, marina rusă va primi 15 noi nave şi canoniere (vase de război de dimensiuni mici, înarmate cu unul sau mai multe tunuri şi folosite la patrulare, escortare, servicii de pază etc. a coastelor şi fluviilor), a spus Putin.
La parada navală din Kronstadt au participat 43 de nave militare şi 41 de avioane ale marinei ruse, inclusiv nave mai vechi, dar şi mai noi, recent încorporate, printre care fregata "Amiral Kasatonov", noua corvetă "Gremiaşcii", navele cu rachete (de mici dimensiuni) "Mîtişci" şi "Serpuhov", precum şi o navă antisubmarin din Severomorsk.
Patriarhia ucraineană va crea un Vicariat pentru etnicii români
Sinodul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei a decis crearea unui Vicariat ortodox român pentru etnicii români.
Vicariatul ortodox român va fi subordonat şefului noii Biserici Ortodoxe Ucrainene, Mitropolitul Epifanie, cu o structură administrativă specială şi dreptul de autoguvernare în componenţa Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.
"În Vicariatul ortodox român vor putea intra, în mod voluntar, organizaţii religioase (comunităţi religioase şi mănăstiri) cu un număr predominant de etnici români. Pentru aceste comunităţi religioase se garantează respectarea alegerii tradiţiilor liturgice, lingvistice şi calendaristice ortodoxe române", subliniază serviciul de presă al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.
Potrivit site-ului Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, la şedinţa Sfântului Sinod au luat parte toţi membrii săi, cu excepţia patriarhului onorific Filaret (fără motive întemeiate) şi a arhiepiscopului de Rivne şi Ostroh, Ilarion (cu motiv întemeiat).
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului a semnat, la 5 ianuarie, Tomosul (decret) privind acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, fapt ce a marcat separarea acesteia de Biserica Ortodoxă a Rusiei.
Ulterior, Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral) a adoptat la 17 ianuarie a.c. o lege care modifică legislaţia referitoare la subordonarea organizaţiilor religioase şi procedura de înregistrare a acestora ca entităţi cu personalitate juridică.
S-a creat astfel o situaţie tensionată bisericească în Ucraina, în condiţiile în care Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei, denunţă autocefalia ucraineană şi preluarea unora dintre lăcaşele sale de cult de către noua biserică.
Aceste tensiuni nu i-au ocolit nici pe etnicii ortodocşi români din Ucraina, unde în primăvara au avut loc ample proteste. În aprilie, un preot - care oficia pentru etnicii români la parohia Adormirea Maicii Domnului din localitatea Tovtrî, raionul Zastavna (din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene /Patriarhia Moscovei/) - a fost agresat de către susţinătorii noii structuri ecleziastice din Ucraina. Aceştia i-au cerut să "plece înapoi în România', deşi respectivul preot este etnic ucrainean, potrivit Serviciului de presa al Eparhiei de Cernăuţi şi Bucovina, după cum relata la vremea respectivă publica Libertatea cuvântului din Cernăuţi.
La 24 februarie, enoriaşii din Tovtrî au decis ca parohia locală să treacă sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autocefale.
În mai, enoriaşii şi preoţii ortodocşi din regiunea Cernăuţi au protestat în faţa administraţiei regionale de stat "pentru pace interconfesională în Bucovina şi împotriva acţiunilor ilegale ale funcţionarilor bucovineni care vizează acapararea sfintelor lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe din Ucraina' (subordonată Patriarhiei Moscovei).
Comisar OSCE: Ucraina încalcă drepturile minorităţilor prin politica sa lingvistică
Politica lingvistică a Ucrainei încalcă drepturile minorităţilor şi introduce în lege elemente discriminatorii - a declarat Lamberto Zannier, înalt comisar pentru problemele minorităţilor, în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), într-un interviu acordat ziarului rusesc "Izvestia". În interviul care a fost publicat luni dimineaţa în ediţia online a ziarului, Zannier atrage atenţia asupra faptului că Înaltul Comisariat pe care îl conduce se ocupă atât de problemele învăţământului minorităţilor, cât şi de problemele legate de utilizarea limbii acestora.
Astăzi, una dintre probleme este adoptarea recomandărilor Consiliului Europei. Zannier a menţionat, ca exemplu, faptul că Legea limbii de stat din Ucraina separă limbile Uniunii Europene de celelalte limbi, ceea ce arată că Kievul nu promovează aceeaşi politică faţă de diferitele minorităţi şi astfel, introduce în lege elemente discriminatorii. Zannier spune că, înainte de adoptarea Legii politicii lingvistice de stat din Ucraina, Înaltul Comisariat a purtat consultări cu comisiile parlamentare ucrainene, care încă mai lucrează la corectarea anumitor “distorsiuni” din legea adoptată.
Înaltul comisar subliniază: Kievul are dreptul să vorbească despre limba ucraineană ca limbă de stat, dar în noua lege există trei lucruri care dau motive de îngrijorare. Pe de o parte, nu menţionează deloc protecţia limbilor minoritare, iar pe de altă parte, toate problemele legate de utilizarea limbii de stat le-ar rezolva extrem de aspru, cu pedepse, şi nu prin stimulări şi încurajări, precum ar dori OSCE.
În plus, legea a fost adoptată fără nicio consultare cu reprezentanţii minorităţilor. Înaltul comisar consideră că ar fi oportună instituirea unui mecanism de cooperare regulat, care să facă posibilă luarea în considerare a îngrijorărilor minorităţilor.