Cernobîl atrage tot mai mulţi turişti, după succesul serialului HBO
Succesul mondial al miniseriei HBO "Cernobîl" a adus o nouă generaţie de turişti în locurile devastate de accidentul nuclear de pe data de 26 aprilie 1986.
Salutată de critici şi de public, miniseria realizată de postul de televiziune american HBO a prezentat momentele tragice din timpul catastrofei nucleare de la Cernobîl.
Miniseria de cinci episoade îi are în rolurile principale pe Jared Harris, Stellan Skarsgård şi Emily Watson. Producţia regizată de Johan Renck spune povestea accidentului şi insistă asupra eforturilor făcute de salvatori, dar şi asupra celor de a reduce efectele exploziei reactorului nuclear de la centrala din Prîpeat. La scurt timp de la lansare, cu o medie de 9,7 din 10 pe IMDb - din notele oferite de 140.000 de utilizatori ai platformei deţinute de Amazon -, "Cernobîl" depăşea în popularitate serialul cult "Breaking Bad" (9,5), dar şi foarte mediatizatul "Game of Thrones" (9,3), al cărui ultim sezon a decepţionat mulţi fani.
În prezent, zona care înconjoară centrala este în continuare nelocuibilă pe o rază de 30 de kilometri, dar pe o mică parte din teritoriu a fost permis accesul turiştilor.
În ultimele luni, locurile afectate de explozia reactorului de la centrala nuclară din Cernobîl şi cele din Lituania în care a fost filmată în cea mai mare parte miniseria au fost cele mai căutate de turişti. Ghidul oficial al centralei nucleare, Evgheni Goncearenko, a remarcat cu dezamăgire că vizitatorii "nu mai au nevoie de informaţii şi vin aici doar pentru a-şi face poze".
Directorul centrului de informare din Cernobîl, Aleksandr Sirota, a declarat că mai multe agenţii de turism au început să organizeze vizite în zonele afectate, oferindu-le ca pe un produs "fast-food". Mai mult decât atât, noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat în luna iulie un decret prin care se încurajează dezvoltarea turismului în zona oraşului Cernobîl.
Agenţiile de turism şi-au adaptat deja ofertele pentru a le arăta turiştilor punctele centrale expuse în miniserie, propunându-le şi activităţi suplimentare, precum caiac-canoe în râurile care înconjoară zona de excludere.
În anul 2017, aproximativ 50.000 de oameni au vizitat oraşul Cernobîl, iar, în 2018, numărul turiştilor a crescut până la 72.000. În prezent, asociaţia operatorilor de turism se aşteaptă ca, în acest an, numărul de vizitatori să fie de aproximativ 100.000.
Miniserialul a contribuit, totuşi, la atragerea atenţiei spre Cernobâl, potrivit autorităţilor ucrainene.
Agenţia a aprobat 21 de rute pentru turişti în zona de excludere: 13 rute terestre, cinci acvatice şi trei zone aeriene.
În general, fluxul de turişti în zonă a crescut considerabil în ultimii ani, potrivit Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale din Ucraina a crescut de zece ori. Numărul lor a crescut de la 8.000 în 2015 la 70.000 în următorii patru ani.
Accidentul nuclear de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01.23. El a fost cauzat de o explozie a centralei nucleare din oraşul ucrainean Prîpeat, iar zona apropiată catastrofei a fost contaminată. Un nor de precipitaţii radioactive a ajuns în partea de vest a Uniunii Sovietice, Europa şi în estul Americii de Nord. Ţările care au fost afectate cel mai mult de catastrofă au fost Ucraina, Belarus şi Rusia. Aproximativ 8,4 milioane de locuitori din cele trei state au fost expuşi la radiaţii, iar 336.000 de persoane au fost evacuate. Belarus a fost cel mai afectat stat din punct de vedere meteorologic, deoarece 60% dintre precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul său. Conducerea fostei Uniunii Sovietice a recunoscut că are nevoie de asistenţă internaţională în 1990, la patru ani de la accident.
Sențov eliberat în schimbul de prizonieri
Un avocat rus care este apărătorul unuia dintre prizonierii ucraineni, încarcerat pentru spionaj, spune că schimbul anticipat de prizonieri între Rusia şi Ucraina este în curs de desfăşurare, inclusiv 24 de marinari ucraineni care au fost capturaţi anul trecut.
Schimbul de prizonieri ar putea fi un pas semnificativ spre detensionarea relaţiilor dintre Rusia şi Ucraina şi creşterea şanselor de soluţionare a conflictului din estul Ucrainei, unde lupta dintre trupele ucrainene şi separatiştii susţinuţi de Rusia a dus la moartea a peste 13.000 de oameni din 2014.
Autobuzele care transportau prizonieri ucraineni dintr-o închisoare din Moscova au sosit sâmbătă pe aeroportul Vnukovo din capitala rusă.
Avocatul Mark Feigin a explicat că schimbul este în desfăşurare şi că printre prizonieri se află 24 de marinari ucraineni care au fost capturaţi de Rusia în noiembrie, împreună cu jurnalistul ucrainean Roman Şuşenko pe care acesta îl reprezintă şi cineastul Oleg Sențov, condamnat pentru complot în comiterea de acte teroriste.
Vladimir Putin a declarat joi că un schimb de prizonieri între ţara sa şi Ucraina va avea loc curând, după ce o instanţă de la Kiev a decis eliberarea unui bărbat suspectat că ar fi fost implicat în prăbuşirea avionului Malaysia Airlines în Ucraina, în 2014.
Aflat la un forum economic în Extremul Orient rus, Putin a declarat că a fost dificilă luarea unei decizii cu privire la ce persoane vor fi eliberate, însă negocierile sunt aproape încheiate.
„Vom încheia discuţiile cu privire la acest schimb şi cred că va fi unul de amploare, dar va fi şi un pas înainte în vederea normalizării relaţiilor”, a spus liderul de la Kremlin.
Declaraţia lui Putin vine după ce o instanţă din Ucraina a decis joi eliberarea lui Volodimir Țemah, pe care serviciile ucrainene de securitate l-au identificat ca fiind fostul comandant al forţelor separatiste din estul ţării, susţinute de Rusia.
Avioanele cu prizonieri au aterizat la Kiev și Moscova
Cele două avioane care transportau prizonieri ucraineni şi ruşi au aterizat sâmbătă pe aeroporturile din Kiev şi respectiv Moscova în cadrul unui schimb fără precedent între cele două ţări.
Avionul care transporta prizonieri ucraineni a aterizat pe aeroportul principal din Kiev unde zeci de rude şi preşedintele Volodimir Zelenski aşteptau pe pistă. Potrivit Reuters, rudele prizonierilor ucraineni au izbucnit în urale la vederea avionului.
În afară de Zelenski, pe aeroport se mai aflau ministrul de interne Arsen Avakov şi şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Ivan Bakanov.
Şi la Moscova avionul care transporta prizonierii solicitaţi de Rusia a aterizat, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat rusă.
Regizorul ucrainean Oleg Senţov, aflat în închisoare în Rusia, se află printre cei 35 de ucraineni care urmau să fie transferaţi sâmbătă de la Moscova la Kiev. Totodată, Mark Feighin, avocatul lui Senţov, a scris pe reţelele sociale că toţi cei 24 de marinari ucraineni deţinuţi în strâmtoarea Kerchi anul trecut vor fi incluşi în schimb.
Potrivit EFE, printre deţinuţii ruşi se află şi jurnalistul ucraineano-rus Kirill Vîşinski, directorul filialei ucrainene a agenţiei de presă Ria Novosti, arestat în 2018, judecat pentru "înaltă trădare" la Kiev şi care a fost eliberat condiţionat recent.
UE si Trump salută în schimbul de prizonieri între Rusia şi Ucraina
Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a salutat eliberarea unor ucraineni în cadrul schimbului de prizonieri cu Rusia, printre care şi cei 24 de marinari capturaţi anul trecut în Strâmtoarea Kerci, şi a îndemnat părţile 'să profite de acest impuls’.
'Această eliberare este mărturia muncii şi determinării celor care - printre ei societate civilă, activişti şi experţi juridici - au lucrat neobosit pentru acest rezultat', a transmis Federica Mogherini, urându-le celor eliberaţi 'recuperare grabnică din încarcerarea istovitoare'.
La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a exprimat un sentiment de 'uşurare', iar preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a împărtăşit 'bucuria profundă' faţă de eliberarea cineastului Oleg Senţov, câştigător al prestigiosului Premiu Saharov pentru apărarea drepturilor omului, acordat de legislativul UE.
Preşedintele american Donald Trump a salutat de asemenea, pe Twitter, schimbul de prizonieri efectuat între Rusia şi Ucraina, văzând în el 'poate primul pas uriaş spre pace', după cinci ani de conflict:
'O veste foarte bună, poate un prim pas uriaş spre pace', a transmis preşedintele SUA despre îndelung aşteptatul schimb de prizonieri, ce ar putea anunţa un dezgheţ în relaţiile între Moscova şi Kiev, grav deteriorate după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 de către Rusia.
La rândul său, emisarul special american pentru Ucraina, Kurt Volker, s-a declarat 'foarte mulţumit să-i vadă pe marinarii ucraineni întorcându-se acasă şi schimbul de prizonieri Ucraina-Rusia'.
'Sper că aceasta va contribui la o nouă dinamică pentru alte schimburi de prizonieri, o încetare a focului reînnoită şi progrese în punerea integrală în aplicare a acordurilor de la Minsk', semnate în 2015, dar a căror componentă politică a rămas literă moartă, a adăugat emisarul american pe Twitter.
La Paris, ministrul de externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, a salutat şi el în schimbul de prizonieri un 'gest care demonstrează voinţa Rusiei şi a Ucrainei de a reînnoda dialogul' şi care 'va contribui la restabilirea unei atmosfere de încredere între părţile din cadrul de negocieri în format Normandia'.
Un summit de pace în acest format, reunindu-i pe liderii ucrainean, rus, german şi francez, ar putea fi organizat în septembrie, pentru prima dată din octombrie 2015.
'Franţa, alături de Germania, va susţine eforturile celor două părţi în vederea obţinerii de noi progrese concrete în săptămânile următoare. Prioritatea merge către consolidarea încetării focului, dezangajare şi retragerea armelor grele, deminare şi punerea în aplicare de măsuri umanitare de urgenţă în favoarea populaţiei din Donbas', a subliniat ministrul francez, citat de AFP.
Jean-Yves Le Drian va participa luni, la Moscova, la un consiliu de cooperare ruso-francez pe probleme de securitate, la care va fi prezent şi ministrul apărării, Florence Parly, în prima reuniune în acest format '2+2' de când Rusia a anexat Crimeea, în 2014.
Putin e satisfăcut
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi omologul său rus Vladimir Putin au discutat la telefon după schimbul reuşit de 70 de prizonieri şi au abordat şi tema continuării procesului de pace între cele două ţări, relatează AFP.
Într-o convorbire comună de sâmbătă seară, "părţile au subliniat că sunt satisfăcute" de acest eveniment, calificat drept "prima etapă pe calea normalizării dialogului", a anunţat pe Facebook preşedinţia ucraineană.
Preşedinţii "au convenit să discute într-un viitor apropiat despre data unei reuniuni în format Normandia", a adăugat Kievul, precizând că "ei au evocat noi etape în cadrul procesului de la Minsk pentru soluţionarea conflictului din Donbas".
Rusia şi Ucraina sunt la cuţite după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea în 2014. De atunci, un conflict separatist în estul Ucrainei s-a soldat cu circa 13.000 de morţi. Formatul aşa-numit "Normandia" reuneşte din 2014 Franţa, Rusia, Ucraina şi Germania într-un efort de a pune capăt războiului din Ucraina.
Acordurile de pace de la Minsk, semnate în 2015 sub patronajul Parisului şi al Berlinului, au permis reducerea considerabilă a înfruntărilor, însă partea politică a acordurilor a rămas literă moartă.
Sosirea la putere la Kiev a lui Volodimir Zelenski, în mai, a facilitat totuşi într-o oarecare măsură relaţiile între Kiev şi Moscova.
Kremlinul a precizat la rândul său pe site-ul său că convorbirea a avut loc la "iniţiativa părţii ucrainene", indicând că schimbul de prizonieri a fost considerat "pozitiv".
Pe tema unei reuniuni în format Normandia, preşedintele rus "a subliniat necesitatea continuării lucrărilor preparatorii" pentru ca viitoarea întâlnire "să fie eficientă şi să contribuie în mod real la punerea în aplicare a acordurilor existente", indică Kremlinul, adăugând că au fost convenite "alte contacte".
Kievul şi Moscova au efectuat sâmbătă un schimb fără precedent de 70 de prizonieri, printre care cineastul ucrainean Oleg Senţov, a cărui eliberare de către autorităţile ruse a fost cerută de comunitatea internaţională, şi 24 de marinari ucraineni capturaţi de Rusia în largul Crimeei în noiembrie.