Gazprom este pregătit să furnizeze Ucrainei gaze cu discount de 25%
Gazprom poate confirma oferta sa pentru livrări directe cu un discount de 25% Ucrainei, în timpul convorbirilor trilaterale referitoare la gazele naturale, a declarat şeful companiei ruse, Alexei Miller, la o întâlnire cu preşedintele Vladimir Putin, conform site-ului preşedinţiei ruse, informează agenţia ucraineană de presă 112.UA.
Miller a explicat că problema prioritară va fi furnizarea gazului rusesc direct către Ucraina. În acelaşi timp, Putin a scos în evidenţă necesitatea unui contract de tranzit prin sistemul ucrainean de transport al gazelor (GTS).
"În cazul finalizării unui acord direct de furnizare cu Gazprom, preţul gazelor naturale pentru consumatorul final din Ucraina ar putea fi cu 25% mai scăzut decât actualul nivel", a declarat Miller.
Contractele privind tranzitul şi furnizarea gazelor încheiate în urmă cu zece ani între Rusia şi Ucraina expiră la finele lui 2019. Conform acestor acorduri, Kievul beneficiază de un discount de 20% la preţul mediu european, în timp ce Ucraina s-a angajat să menţină rata de tranzit la 1,70 dolari per 100 km. Prin urmare, Kievul consideră preţul incorect şi a refuzat să achiziţioneze gaze ruseşti. Disputa contractuală dintre Gazprom şi compania ucraineană Naftogaz este în derulare din 2014.
Discuţiile trilaterale între Comisia Europeană, Ucraina şi Rusia privind tranzitul şi furnizarea gazelor ruseşti prin Ucraina către UE vor avea loc în 19 septembrie la Bruxelles, a anunţat pe Twitter corespondentul Radio Libertatea, Rikard Jozwiak, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Gazprom furnizează o treime din gazele naturale consumate în Europa şi chiar dacă partea sa din piaţa europeană a avut tendinţa să crească în ultimii ani, grupul rus trebuie să facă faţă concurenţei venite din partea gazelor naturale lichefiate.
Anul trecut exporturile de gaze ale Gazprom spre ţările europene şi Turcia au atins un nivel record de 202 miliarde metri cubi, chiar dacă Comisia Europeană a cerut statelor membre UE să îşi reducă dependenţa de Rusia. Vânzările de gaze spre Europa au fost responsabile pentru aproape 70% din veniturile realizate de Gazprom. Cota Gazprom pe piaţa gazelor naturale din Europa a atins un nivel record de 36,7% anul trecut, de la un nivel de 34,7% în 2017.
Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare: Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi nemţii de la Wintershall.
Kievul şi Moscova îşi continuă înfruntarea la CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a examinat miercuri o petiţie a Ucrainei împotriva Rusiei, în care o acuză de multiple încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului de la anexarea Crimeeii în 2014.
Kievul şi Moscova s-au înfruntat în Marea Cameră a Curţii, care se pronunţă în cazurile cele mai importante, în pofida unor semne recente ale unei destinderi între cei doi vecini.
Între încălcările drepturilor omului denunţate de Kiev la CEDO se află tortura, privarea arbitrară de libertate, impunerea naţionalităţii ruse ucrainenilor din Crimeea şi exproprieri.
În această ”petiţie interstatală”, depusă în martie 2014, sunt denunţate de asemenea agresiuni, răpiri şi hărţuirea unor jurnalişti sau preoţi ortodocşi şi imami.
Recurgerea la această procedură interstatală - prin care un stat îl pârăşte pe altul la CEDO - este extrem de rară.
În total, 24 de cazuri de acest fel s-au înregistrat de la intrarea în vigoare a Convenţiei europene, în 1953, dintre care cinci opun Ucraina şi Rusia şi sunt în curs.
În faţa celor 17 judecători din cadrul Marii Camere, reprezentantul Guvernului rus, Mihail Galperin a dat vina pe ”propaganda” Kievului şi a susţinut că militari ruşi au ”împiedicat violenţa” în Crimeea şi au ”protejat” Constituţia.
”Luarea Rusiei ca ţintă este businessul oligarhilor ucraineni”, a exclamat el.
În acelaşi fel, avocatul britanic al părţii ruse Michael Swainston a evocat ”acuzaţii vagi” din partea Ucrainei şi ”probe create piesă cu piesă”.
”Acest caz nu priveşte drepturile omului”, ci este doar un ”paravan” în vederea ascunderii unor ”scopuri politice”, a pledat el.
Invers, reprezentantul ucrainean Ivan Lisşyna a denunţat o ”reprimare motivată politic” şi care ţinteşte ”grupuri vulnerabile, localnici ucraineni, tătari, membri ai armatei, jurnalişti” care ”au în comun faptul că sunt opozanţi ai ocupaţiei” Crimeei.
Avocatul de asemenea britanic al părţii ucrainene Ben Emmerson a pledat că este vorba despre un ”ansamblu structurat de încălcări ale drepturilor omului”.
PotrivitCEDO urmează să pronunţe o hotărâre în aproximativ un an de zile.
UE face presiuni pentru progrese la discuţiile dintre Ucraina şi Rusia privind gazele
UE va face tot posibilul pentru a facilita discuţiile de săptămâna viitoare dintre Ucraina şi Rusia privind viitorul tranzitului de gaze naturale, după ce contractul lor va expira în ianuarie, a declarat miercuri Maros Sefcovic, vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru uniunea energetică.
"Discuţiile sunt foarte importante pentru rolul ambelor ţări în viitoarele operaţiuni legate de tranzacţionarea gazelor, şi venim la aceste negocieri fără idei preconcepute deoarece trebuie să găsim o soluţie. Înţeleg că aceste discuţii se bucură sprijinul liderilor din Ucraina şi Rusia", a afirmat oficialul UE la o conferinţă de presă.
"Analizăm într-adevăr toate alternativele pentru a ajunge la un acord", a dat asigurări Sefcovic. Acesta a adăugat că data de 19 septembrie anunţată pentru discuţiile dintre Ucraina şi Rusia mediate de Bruxelles fusese stabilită înaintea deciziei de marţi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) prin care a fost anulată decizia Comisiei Europene care permitea grupului rus Gazprom să livreze mai multe gaze naturale prin conducta Opal.
În 2016, Comisia Europeană a ridicat limitele impuse cu privire la accesul grupului rus Gazprom la gazoductul Opal din Germania, o decizie care permitea Rusiei să livreze o cantitate mai mare de gaze naturale spre Europa ocolind, însă, Ucraina şi Polonia. Opal, care transportă anual 36 de miliarde de metri cubi de gaze, face legătura între gazoductul Nord Stream şi reţeaua de transport a gazelor naturale din Europa.
Polonia a câştigat procesul intentat la CJUE şi susţine că decizia Comisiei Europene ar fi majorat capacitatea Gazprom de a folosi gazoductul Opal din Germania. În 2016, cea mai mare companie de gaze poloneză, PGNiG SA, avertiza că decizia este "un privilegiu" pentru Gazprom.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a apreciat că decizia din 2016 a Comisiei Europene "a fost adoptată încălcând principiul solidarităţii energetice". Acum, Gazprom va trebui să permită şi altor furnizori să utilizeze capacitatea gazoductului Opal conform "reglementărilor pieţei din UE" pentru a asigura accesul nediscriminatoriu al tuturor companiilor de gaze.
Din cauza deciziei CJUE, Gazprom nu va putea opri în următoarele luni transferurile de gaze prin Ucraina, a afirmat Maciej Wozniak, adjunctul directorului PGNiG.
"În urma interzicerii monopolizării conductei Opal de către Gazprom, partea rusă nu va putea opri complet tranzitul gazelor către Europa prin Ucraina, cel puţin în următoarele luni", a explicat Maciej Wozniak.
Acesta şi-a exprimat speranţa că decizia CJUE nu va duce la întreruperi ale livrărilor de gaze către UE sau Ucraina.
Potrivit deciziei Comisiei Europene din 2016, Gazprom are dreptul de a face oferte pentru capacităţi suplimentare de 7,7 până la 10,2 miliarde de metri cubi, dacă nu există cereri pentru transport de gaze din partea altor furnizori. În aceste condiţii, Gazprom va putea să utilizeze până la 80% din capacitatea conductei Opal. De asemenea, cel puţin 10% şi maxim 20% din capacităţile conductei trebuie oferite altor furnizori.
Analiştii au avertizat că decizia Comisiei ar putea avea un impact negativ asupra volumului de gaze naturale ruseşti care ajung în Europa prin Ucraina şi Polonia, ceea ce va duce şi la scăderea indemnizaţiilor plătite de Gazprom celor două state.
Ambasadorul ceh la Kiev, convocat pentru explicaţii după o întâlnire între Zeman şi ruteni
Ambasadorul Cehiei în Ucraina, Radek Matula, a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev, pentru a oferi explicaţii după o întâlnire a președintelui ceh, Miloš Zeman, cu reprezentanți ai organizației neguvernamentale „Consiliului Mondial al Rutenilor Subcarpatici”.
„Diplomatul ceh a negat existenţa unor apeluri ale Cehiei la autonomie pentru rutenii din Transcarpatia și a reiterat sprijinul Cehiei pentru integritatea teritorială a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional. Partea cehă va veni cu informații oficiale pe această temă” – a precizat Katerina Zelenko, purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ucrainene. Aceasta a adăugat: „Ministerul de Externe al Ucrainei va continua să reacţioneze la orice tentativă menită să pună la îndoială suveranitatea și integritatea teritorială a statului ucrainean„.
La începutul acestei luni președintele ceh Miloš Zeman a primit la Praga o delegație formată din șapte persoane, care, potrivit acestora, „reprezintă interesele rutenilor care vor să obţină autonomie în cadrul Ucrainei”.