Scandal în Ucraina în legătură cu un diplomat ucrainean antisemit
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei s-a pomenit în centrul unui scandal, miercuri, după ce un tribunal de la Kiev l-a obligat să numească într-un post de diplomat un fost consul destituit anul trecut pentru postări antisemite.
Vasil Maruşineţ, în vârstă de 63 de ani, era consul al Ucrainei la Hamburg, Germania, înainte de a fi destituit în mai 2018 după o serie de postări "ruşinoase", antisemite şi "incitatoare la ură rasială" pe reţelele sociale, potrivit diplomaţiei ucrainene.
Potrivit mass-media, el a publicat pe Facebook declaraţii insultătoare la adresa evreilor, afirmând că "să fii nazist este o onoare". De asemenea, el a postat o fotografie în care pozează cu un tort aniversar în forma cărţii "Mein Kampf" a lui Adolf Hitler.
Fostul consul a contestat în justiţie destituirea lui şi a obţinut câştig de cauză în noiembrie. "În dezacord" cu această decizie, diplomaţia ucraineană a informat într-un comunicat că "a fost constrânsă să se supună" deciziei, precizând totodată că a depus marţi plângere la Curtea Supremă pentru a obţine anularea acesteia.Vasil Maruşineţ a fost astfel numit la 9 decembrie într-un post în cadrul ministerului şi a primit circa 9.000 de dolari, sumă ce reprezintă salariile sale pe care nu le-a încasat după destituire, a precizat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ucrainene Katerina Zelenko.
"Ministerul Afacerilor Externe continuă să considere acţiunile şi declaraţiile lui Maruşineţ incompatibile cu rolul său de funcţionar public şi de diplomat ucrainean", subliniază ministerul, acuzându-l pe fostul consul că "a cauzat un prejudiciu considerabil imaginii Ucrainei pe plan internaţional".
"O persoană care îşi permite atacuri antisemite sau xenofobe nu are niciun drept să ocupe un post diplomatic", a reacţionat Inna Ioffe, directoarea Confederaţiei evreieşti ucrainene, evocând "o ruşine pentru Ucraina".
Ucraina, a cărei istorie este marcată de numeroase pogromuri şi masacre antisemite, l-a ales anul acesta la preşedinţie pe Volodimir Zelenski, fost actor de comedie cu origini evreieşti.
Potrivit unui studiu publicat anul trecut de institutul american Pew Research Centre, 5% dintre adulţii din Ucraina susţin că nu doresc să-i accepte pe evrei drept concetăţeni, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa de Est.
Percheziţii la proprietăţi ale lui Poroşenko
Autorităţile ucrainene au percheziţionat vineri mai multe proprietăţi din Kiev ale fostului preşedinte Petro Poroşenko, în cadrul anchetelor judiciare în care apare numele acestuia.
"Sunt în curs percheziţii la mai multe adrese", între care un club de fitness şi un complex imobiliar în care îşi are sediul şi partidul fostului şef de stat, Solidaritatea europeană, a menţionat pentru France Presse Angelika Ivanova, purtătoare de cuvânt a Biroului ucrainean de anchetă (DBR), însărcinat cu anchetele vizându-i pe înalţii responsabili ai statului.
Percheziţiile au loc în cadrul a două anchete, una pentru fraudă fiscală şi legată de vânzarea de către Poroşenko a unei fabrici din Kiev, în 2018, şi cealaltă privind dispariţia de "informaţii secrete" de la sediul preşedinţiei, după plecarea sa din funcţie.
Deocamdată, nu se pune problema reţinerii fostului şef de stat, a subliniat Ivanova.
Petro Poroşenko, prosper om de afaceri cunoscut mai ales ca fiind "regele ciocolatei" ucrainene, a fost învins la alegerile din aprilie, după un mandat de cinci ani, de actorul Volodimir Zelenski, fără experienţă politică, a cărui campanie a avut în centru promisiunea eradicării corupţiei.
Poroşenko este citat în peste 10 anchete lansate de DBR, dintre care cel puţin una referitoare la presupuse abuzuri de putere în legătură cu numirea judecătorilor.
Rusia, Ucraina şi Comisia Europeană au ajuns la un acord privind gazele naturale
Rusia, Ucraina şi Comisia Europeană au ajuns joi la un nou acord de principiu privind livrarea gazelor naturale, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2020, a informat vicepreşedintele Executivului UE, Maros Sefcovic.
Ţările din Europa Centrală sunt aprovizionate în prezent cu gaze naturale care sunt livrate pe o rută care trece prin Ucraina. Cu toate acestea, înţelegerea actuală cu Ucraina urmează să expire la data de 31 decembrie.
UE şi Germania denunţă sancţiunile impuse de SUA Nord Stream 2
Uniunea Europeană (UE) şi Berilinul au criticat sancţiunile americane impuse gazoductului Nord Stream 2, aflat în centrul unei bătălii economice şi geopolitice între Washington şi Bruxelles.
Aceste sancţiuni au fost impuse în timp ce Statele Unite şi unele ţări europene - Ucraina, Polonia şi ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania - se tem că acest proiect sporeşte dependenţa europenilor faţă de gazele naturale ruse şi consolidează influenţa Moscovei.
Aprobate vineri de către preşedintele american Donald Trump, măsurile americane ”afectează societăţi germane şi europene şi constituie un amestec în afacerile noastre interne”, a reacţionat Ulrike Demmer, o purtătoare de cuvânt a cancelarului german Angela Merkel.
Într-un interviu acordat televiziunii publice ARD, vicecancelarul Olaf Scholz, ministru al Finanţelor, denunţă o ”intervenţie gravă în afacerile interne ale Germaniei şi Europei”, excluzând însă contramăsuri. ”Întreprinderilor care participă la construirea gazoductului le revine să ia viitoarele decizii”, a declarat el.
Germania este principalul beneficiar al proiectului.
O purtătoare de cuvânt UE a exprimat opoziţia Bruxellesului ”de principiu faţă de impunerea unor sancţiuni unor întreprinderi europene care desfăşoară activităţi legale”.
SUSPENDAREA LUCRĂRILOR
Într-o primă consecinţă a acestor sancţiuni, întreprinderea elveţiană Allseas, care deţine cea mai mare navă de instalare de conducte din lume şi care a fost angajată de grupul rus Gazprom să construiască secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat sâmbătă suspendarea lucrărilor de instalare a gazoductului.
Întreprinderea precizează că aşteaptă, în prezent, ”clarificări reglementare, tehnice şi de mediu din partea autorităţilor americane competente”.
Aceste sancţiuni, care fac parte dintr-o amplă lege a bugetului Apărării americane privind anul fiscal 2020, prevăd blocarea activelor şi revocaea vizelor americane ale întreprenorilor cu legătură cu gazoductul.
Departamentul de Stat american urmează să comunice, în termen de 60 de zile, numele întreprinderilor şi persoanelor vizate.
Anunţul tulbură viitorul acestei investiţii uriaşe, în valoare de aproximativ zece miliarde de euro, aproape finalizată şi a cărei dare în folosinţă era programată la sfârşitul lui 2019 sau cel mai probabil la începutul lui 2020.
Nord Stream 2 a confirmat suspendarea lucrărilor Allseas. "Împreună cu toate întreprinderle care sprijină proiectul vom lucra pentru a termina gazoductul cât mai rapid posibil”, a anunţat un purtător de cuvânt al întreprinderii.
”DE NEÎNŢELES”
Moscova a criticat, la rândul său, sancţiunile, denunţând ”ideologia americană (care) nu suportă concurenţa mondială”.
”Un stat cu o datorie publică de 22.000 de miliarde de dolari interzice unor ţări solvabile să-şi dezvolte economia reală”, a declarat, pe Facebook, o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova. ”În curând vor cere să nu mai respirăm”, a ironizat ea.
Premierul ucrainean Oleksii Gonciaruk a salutat, în schimb, pe Twitter, ”semnarea de către Donald Trump a unor sancţiuni impuse Nord Stream”. Noul gazoduct ar reduce şi mai mult influenţa Ucrainei, pe teritoriul căreia tranzitează o parte a gazelor naturale ruse către Europa.
Construit în proporţie de 80%, gazoductul submarin care leagă Rusia şi Germania urmează să permită o dublare a livrărilor directe a gazelor naturale ruse către Europa Occidentală prin Germania.
Statele Unite şi-au justificat sancţiunile prin voinţa de a susţine Kievul în conflictul cu Rusia după anexarea crimeei în 2014 şi războiul din estul Ucrainei.
Însă având în vedere protocolulul unui acord semnat vineri de cei doi protagonişti în vederea prelungirii tranzitului gazelor ruse pe teritoriul Ucrainei începând din 2020, sancţiunile par ”deosebit de neînţeles”, a apreciat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a lui Merkel.
Gazoductul reprezintă o investiţie de aproximativ zece miliarde de euro, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci societăţi europene - OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell. El urma să fie pus în serviciu la sfârşitul lui 2019 sau începutul lui 2020.
Încă de la începutul proiectului, în calea Nord Stream 2 au existat numeroase obstacole. El a obţinut abia la sfârşitul lui octombrie unda verde a Danemarcei în vederea traversării apelor daneze. Acest lucru ar urma să conducă la întârzieri puternice ale punerii în funcţiune, prevăzută la sfârşitul lui 2019.
Noile reglementări UE cu privire la transportul gazelor naturale, care impun ”decuplarea” activităţilor de producţie de cele de distribuţie, costituie de asemenea un obstacol suplomentar.