Ajutorul militar destinat Ucrainei, blocat la 90 de minute după convorbirea la telefon a lui Trump cu Zelenski
Un însărcinat cu bugetul american a cerut Pentagonului ”să aştepte” înainte să efectueze plata unui ajutor acordat armatei ucrainene, la doar o oră şi jumătate după convorbirea la telefon între preşedintele american Donald Trump şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, arată un e-mail dezvăluit în weekend.
Acest e-mail - publicat duminică, face parte dintr-o serie de mesaje publicate de Center for Public Integrity, un grup de jurnalişti de investigaţie.
Trump este vizat de o procedură de destituire, lansată de Camera Reprezentanţilor, care a adoptat inculparea acestuia miercuri, din cauză că a cerut în schimbul acestui ajutor destinat Ucrainei, în valoare de aproape 400 de milioane de dolari, o anchetă ucraineană cu privire la un potenţial rival în alegerile prezidenţiale din 2020, fostul vicepreşedinte american Joe Biden.
E-mailul unui oficial de la Biroul pentru gestionarea bugetului (OMB), Michael Duffy, este trimis la ora 11.04, pe 25 iulie 2019, adică la o oră şi 31 de minute după convorbirea lui Trump cu Zelenski.
”Având în vedere consemnele pe care le-am primit şi cunoscând intenţia administraţiei de a examina ajutorul Ucrainei (...), vă rugăm să aşteptaţi înainte să efectuaţi plata oricăror noi fonduri promise de către Departamentul Apărării”, scrie el.
”Dată fiind natura sensibilă a cererii, v-aş fi recunoscător să o aduceţi strict la cunoştinţa celor care trebuie să fie ţinuţi la curent”, adaugă el.
Susţinătorii republicani ai lui Trump în Camera Reprezentanţilor au pledat, într-un raport de la 2 decembrie, în favoarea lui Duffy, subliniind că nu era ”neobişnuit” să se facă asemenea cereri, potrivit Center for Public Integrity.
De asemenea, senatorul republican Ron Johnson a apreciat duminică, la postul de televiziune ABC News, că publicarea acestui e-mail nu aduce ”nimic nou” în dosarul întocmit împotriva preşedintelui.
DEZVĂLUIRE ”EXPLOZIVĂ”
În schimb, senatorul democrat Chuck Schumer vede în ea o dezvăluire ”explozivă”.
”Dacă nu e nimic ilicit în faptul de a reţine fonduri, atunci de a vrut Michael Duffey ca nimeni să nu ştie ceea ce a făcut el?”, a denunţat el pe Twitter.
”Dacă preşedintele este într-adevăr nevinovat şi nu ar trebui să fie inculpat, de ce îi este atât de frică ca aceşti oameni să spună ceea ce au de spus?”, a denunţat de asemenea o senatoare democrată, Amy Klobuchar, la CNN.
În pofida mărturiei sub jurământ a 17 membri sau foşti membri ai administraţiei sale, potrivit cărora Trump s-a folosit de funcţia de preşedinte în interes personal, şeful statului american îşi clamează nevinovăţia, declarându-se victima unei ”vânători de vrăjitoare” şi unei ”tentatice de lovitură de stat”.
Putin a inaugurat podul feroviar între Crimeea și Rusia
Le Monde descrie cum Putin a inaugurat podul feroviar dintre Crimeea și Rusia, între Kerci, în Crimeea, și Taman pe continent.
Pe 15 mai 2018, Putin inaugurase deja (bombându-și torsul la volanul unui camion, cum descrie Le Monde) podul de la Kerci pentru vehicule.
Presa rusă laudă cu frenezie acest pod, care, întinzându-se pe 19 km, este cel mai lung pod din Europa, iar construirea lui a luat doar patru ani.
Înainte de Putin, cum iarăși subliniază presa rusă, Nicolae al II-lea, Stalin si Hitler renunțaseră la proiecte similare, din pricina instabilității solului marin in strâmtoarea Mării de Azov.
Valsul din Sevastopol, numește Rossiiskaia Gazeta vizita lui Putin, subliniind că pentru prima data pasagerii vor putea merge cu trenul, fără să coboare din el, de la Sankt Petersburg în nord la Sevastopol, în Crimeea, pe malul Mării Negre.
UE critică deschiderea traficului feroviar pe podul între Rusia şi Peninsula Crimeea
Uniunea Europeană a criticat deschiderea traficului feroviar pe podul între Rusia şi Peninsula Crimeea, cea mai lungă construcţie de acest fel din Europa.
Podul, pe care presa rusă îl numeşte "construcţia secolului" măsoară 19 kilometri lungime şi a costat 3,7 miliarde de dolari pentru a-l realiza.
Construcţia podului a fost una foarte controversată întrucât Peninsula Crimeea a fost ocupată de Rusia în 2014, iar Ucraina este de părere că acest pod reprezintă o încălcare a legilor internaţionale.
Prima persoana care l-a traversat a fost chiar preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la bordul unui tren de pasageri.
"Rusia a terminat construcţia secţiunii feroviare a podului Kerci şi a deschis traficul feroviar spre Peninsula Crimeea fără acordul Ucrainei. Acest lucru reprezintă o nouă încălcare de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei", se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Rusia şi Ucraina vor face un nou schimb de prizonieri
Autorităţile de la Kiev şi separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei au convenit luni să procedeze la un nou schimb de prizonieri înainte de sfârşitul anului, una din măsurile de dezescaladare promise după un recent summit de pace la Paris.
'Am ajuns la un acord privitor la un schimb de prizonieri înainte de sfârşitul anului, aşa cum a fost convenit în concluziile summitului (în formatul zis) Normandia (Rusia, Ucraina, Germani, Franţa), de la Paris', a anunţat pe Facebook o purtătoare de cuvânt a negociatorilor Kievului, Darka Olifer.
El a fost convenit prin teleconferinţă de cele trei părţi şi confirmat, printr-un comunicat, şi de OSCE, care dispune de observatori în estul Ucrainei.
La 9 decembrie, după primul summit între preşedintele rus Vladimir Putin şi cel ucrainean, Volodimir Zelenski, sub mediere franco-germană, au fost anunţate o serie de măsuri, după trei ani de paralizie în procesul de pace: consolidarea încetării focului, schimb masiv de prizonieri până la sfârşitul lui decembrie, noi retrageri de combatanţi din trei zone până la finele lui martie 2020.
Grupul internaţional de lucru privind conflictul ucrainean a stabilit luni termenii unui schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina, anunţă și emisarul rus, Boris Grizlov.
Cel mai recent schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina a avut loc în septembrie.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a precizat că schimbul de prizonieri va avea loc înainte de sfârşitul acestui an.
"Grupul trilateral de contact, cu participarea reprezentanţilor anumitor zone din regiunile Doneţk şi Lugansk au ajuns la un acord pentru un schimb de prizonieri în zonele de conflict până la sfârşitul anului", a declarat ambasadorul Martin Sajdik, reprezentantul special OSCE în Ucraina.