Jurnaliști ai Europei Libere, eliberați în cadrul schimbului de prizonieri
Doi colaboratori ai serviciului ucrainean al Radio Europa Liberă au fost eliberați duminică în cadrul procedurii de schimb de prizonieri între autoritățile ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia din estul Ucrainei.
Acordul a fost încheiat între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski la Paris în luna decembrie.
Conform preşedinţiei de la Kiev, au fost eliberaţi 76 de prizonieri ucraineni. Iniţial se aştepta eliberarea a 55 de deţinuţi, în schimbul a 87 de separatişti.
Schimbul s-a desfăşurat într-un punct de control din apropierea localităţii industriale Horlivka din regiunea Doneţk.
Stanislav Aseiev și Oleh Halaziuk au fost luați captivi de separatiști în 2017. Cei doi acopereau evenimentele din regiunea Donețk.
„Ei au fost reținuți și ținuți în izolare timp de doi ani și jumătate, nu din cauza vreunei crime pe care au comis-o, ci pentru că au scris adevărul despre ocuparea patriei lor de către Rusia”, a comentat Jamie Fly, președintele Radio Free Europe/ Radio Liberty (RFE/ RL).
Eliberarea lui Aseiev și Halaziuk face parte din cel de-al doilea schimb între separatiști și autoritățile ucrainene, desfășurat pe 29 decembrie, implicând zeci de prizonieri din ambele părți.
Noțiunea de schimb de prizonieri „toți pentru toți” a fost acceptată în timpul discuțiilor de pace de la Paris, din 9 decembrie, în așa-numitul format Normandia de negocieri în 4 – Ucraina, Rusia, Franța și Germania. Cei doi bărbați urmează să ajungă cu avionul la Kiev, alături de alți prizonieri eliberați, în jurul orei 19.00, ora locală.
Putin și Zelenski au salutat ajungerea la un acord pentru tranzitul gazelor rusești prin Ucraina spre Europa
Președinții Rusiei și Ucrainei au salutat ajungerea la un acord pentru tranzitul gazelor rusești prin Ucraina spre Europa, spunând că natura „constructivă” a negocierilor ar putea fi sursă de inspirație pentru rezolvarea altor chestiuni disputate în relația ruso-ucraineană. Kremlinul a spus că discuția dintre Vladimir Putin și Volodimir Zelenski a avut loc din inițiativa părții ucrainene.
Acordul dintre Gazprom și Ucraina a fost salutat și de cancelara germană Angela Merkel, care l-a numit „un semnal bun și important privind garantarea securității livrărilor de gaze către Europa”.
Şefa Comisiei Europene critică sancţiunile Statelor Unite asupra gazoductului Nord Stream 2
Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a criticat legislaţia americană care permite sancţiuni asupra companiilor implicate în gazoductul Nord Stream 2, într-un interviu acordat revistei germane Der Spiegel.
Odată finalizat, controversatul gazoduct Nord Stream 2 va permite Rusiei să mărească semnificativ importurile de gaze în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Oponenţii schemei se tem că ea va creşte şi mai mult dependenţa germană de energie din Rusia - pe fondul tensiunilor geopolitice cu Moscova - în timp ce riscă să afecteze aprovizionarea către statele central şi est-europene ocolite de proiect.
Von der Leyen a recunoscut că proiectul de gazoduct are o "dimensiune politică" şi că comisia trebuie să protejeze interesele statelor sale membre estice.
"Pe de altă parte, Comisia UE respinge (...) sancţiunile împotriva companiilor europene care se angajează în proiecte în conformitate cu legea", a adăugat ea.
Parlamentarii ucraineni au votat în favoarea eliminării imunității în fața Justiției
Parlamentarii ucraineni au votat în favoarea ridicării propriei lor imunităţi în faţa justiţiei, îndeplinind astfel una dintre promisiunile electorale anticorupţie promise de preşedintele reformist al Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Înainte de aceasta, parlamentarii puteau rămâne fără imunitate doar printr-un vot în parlament asupra fiecărui caz individual. Însă noua măsură a trecut uşor cu 373 de voturi din totalul celor 450 din Parlamentul Ucrainei, unde Zelenski a câştigat majoritatea în urma alegerilor anticipate organizate în iulie.
„Am promis că ne vom ridica imunitatea parlamentară, am promis că nu vor exista oameni cu statut special în Ucraina”, a declarat Aleksandr Dubinski, parlamentar din partea partidului lui Zelenski.
„Este datoria noastră să votăm pentru această lege şi să punem oamenii care se afla în afara acestei săli pe picior de egalitate cu cei care se află în această sală”, a adăugat el.
Înaintea votului, preşedintele Zelenski a declarat că a venit timpul ca imunitatea parlamentară să fie aruncată la „groapa de gunoi a istoriei”, argumentând că 90% dintre ucraineni doresc acest lucru.
În acelaşi timp, în opinia oponenţilor, ridicarea imunităţii parlamentare îi va face pe parlamentari vulnerabili în faţa urmăririlor motivate politic. Sviatoslav Vakarciuk, liderul partidului prooccidental Golos, a declarat că a votat pentru ridicarea imunităţii parlamentare pentru că toţi oamenii trebuie să fie egali în faţa legii, dar a atenţionat puterea să nu cedeze tentaţiei de a abuza de această schimbare.