Iranul afirmă că va continua să lucreze cu celelalte ţări în ancheta privind avionul doborât
Sosirea sicrielor la Kiev
Iranul a informat marţi că va continua să lucreze cu celelalte ţări care investighează doborârea avionului ucrainean de pasageri.
Iranul afirmă că va continua să lucreze cu celelalte ţări în ancheta privind avionul ucrainean
Toate cele 176 de persoane aflate la bordul avionului de tip Boeing 737–800 care zbura de la Teheran spre Kiev au murit după prăbuşirea aeronavei. Autorităţile iraniene au recunoscut că avionul a fost doborât din greşeală. Zeci de persoane au fost arestate în cadrul investigaţiei.
Teheranul a acuzat luni Kievul că a publicat dovezi considerate confidenţiale şi a avertizat că nu va mai oferi materiale Ucrainei pentru investigaţie.
"Desigur, ne aşteptăm de la toate părţile să evite politizarea accidentului şi obstrucţionarea investigaţiei", a afirmat Organizaţia Aviaţiei Civile din Iran.
În Ucraina nimeni nu caută o soluție: Le Monde Diplo
Publicația lunară franceză Le Monde Diplomatique are în numărul său pe luna februarie un studiu cu titlul: Cine vrea pacea în Ucraina? al lui Igor Delanoë, directorul observatorului franco-rus de la Moscova, ideea principală fiind că situația actuală, un statu quo înghețat, avantajează atât Kievul cât și Moscova.
Sigur, estimează autorul, relațiile s-au mai îmbunătățit după alegerea, în primăvara anului trecut, a lui Volodimir Zelenski, care nu ezită să se exprime în rusă la televiziune și care evită să vorbească despre “agresiunea rusească” în chestiunea Donbasului. Faptul e însă că niciuna din părți nu pare să fie interesată de o autentică rezolvarea definitivă a situației, iar în cazul Rusiei obiectivul e clar: din 2014 încoace, Moscova n-a căutat altceva decât să împiedice Ucraina să adere la NATO.
Proteste în jurul reformei funciare
O busculadă între deputaţi a avut loc joi în Parlamentul ucrainean, care a început să examineze în ultimă lectură un controversat proiect de lege care autorizează vânzarea de terenuri agricole fertile.
În jur de 15 parlamentari ai partidului prezidenţial şi ai formaţiunii de opoziţie Batkivşcina (Patria) s-au încăierat scurt la tribună, blocată din timpul dimineţii de alţi deputaţi care încercau să împiedice votul.
"Parlamentul este un loc de discuţie, apăraţi-vă cauza discutând, şi nu sărind ca maimuţele", a declarat vicepreşedintele legislativului, Ruslan Stefanciuc, membru al partidului prezidenţial Servitorul Poporului.
"A vinde terenurile ucrainenilor este o crimă! Reveniţi-vă!", a spus la rândul său deputatul prorus Vadim Rabinovici, în timp de aproximativ 1.000 de protestatari, în principal militanţi de extremă-dreapta şi ai partidului Batkivşcina, protestau în faţa Parlamentului împotriva proiectului de lege.
Încăierările, busculadele şi altercaţiile nu sunt aşa rare în Parlamentul ucrainean, unde dezbaterile sunt deseori tensionate.
Legea privind reforma funciară, apărată de preşedintele Volodimir Zelenski, are parte la rândul său de o opoziţie puternică, marcată de mai multe manifestaţii care au făcut circa 20 de răniţi în decembrie.
Zelenski promite deschiderea din octombrie a vânzării de terenuri agricole, o măsură extrem de aşteptată de investitori şi care, conform Băncii Mondiale, ar putea contribui la creşterea economică anuală a Ucrainei cu 1,5 puncte procentuale suplimentare.
Reforma stârneşte totuşi destul de multă îngrijorare în rândul populaţiei, în special printre agriculturi, care se tem că vor pierde terenurile pe care le exploatează acum prin închirierea de la proprietarii lor.
După adoptarea cu dificultate, în primă lectură, a legii în noiembrie, a doua şi ultima lectură era aşteptată la o lună după, însă a fost întârziată din cauza manifestaţiilor şi a necesităţii de a analiza cele 4.000 de amendamente înaintate de opoziţie. Examinarea lor ar putea dura mai multe zile.
Pentru a mai aplana temerile, Zelenski a promis organizarea unui referendum înainte de a deschide în cele din urmă această piaţă pentru străini.
Noul prim-ministru din Donețk e cetățean rus
Un cetăţean rus, Vladimir Paşkov, a fost desemnat joi prim-ministru al autoproclamatei republici populare Doneţk din estul separatist prorus al Ucrainei, numire de care Kremlinul a spus că se delimitează.
''Rusia nu participă sub nicio formă în acest conflict (din estul Ucrainei - n. r.). Nu este o titulatură oficială a unui funcţionar'', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a adăugat că decizia lui Paşkov de a accepta respectiva sarcină este doar o decizie a unei ''persoane fizice'', aşadar ''nu există nicio contradicţie''.
Vladimir Paşkov, care l-a înlocuit pe Aleksandr Anancenko, a fost anterior viceguvernator al regiunii ruse Irkuţk şi viceprimar al oraşului Braţk din aceeaşi regiune. El a mai lucrat şi pentru compania rusă Vneştorgservice, care în 2017 a preluat controlul asupra mai multor fabrici de pe teritoriul provinciilor ucrainene Doneţk şi Lugansk.
Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei, Rusia îi finanţează pe separatiştii din aceste provincii prin intermediul companiilor create de Paşkov, pentru a eluda sancţiunile economice. Acelaşi serviciu susţine că liderii separatişti din Doneţk şi Lugansk sunt numiţi de Vladislav Surkov, consilier pentru Ucraina al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Presa rusă scrie că Surkov va părăsi în curând acest post ca urmare a unei schimbări în politica Rusiei faţă de Ucraina după întâlnirea pe care preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, au avut-o în decembrie.