Sinod: Autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina, realizabilă prin înţelegerea dintre Patriarhia Ecumenică şi a Moscovei
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române s-a declarat de acord joi cu acordarea autocefaliei întregii Biserici Ortodoxe din Ucraina, precizând însă că aceasta se poate realiza numai prin înţelegerea dintre Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei şi prin consens panortodox.
"În legătura cu invitaţia Preafericitului Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, adresată Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române de a participa, în perioada 25-27 februarie 2020, la întâlnirea fraternă de la Amman, Iordania, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reiterat hotărârea sa nr. 3668, reluată în hotărârile nr. 9156/2018 şi nr. 180/2019, şi anume ca Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei să reia dialogul pentru a ajunge, cât mai curând posibil, la o soluţie în problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, pentru a nu se adânci polarizarea celor două tabere adverse: una a Bisericilor Ortodoxe pro-Constantinopol şi cealaltă a Bisericilor Ortodoxe pro-Moscova. De asemenea, Sfântul Sinod a precizat că este de acord cu acordarea autocefaliei întregii Biserici Ortodoxe din Ucraina (nu doar a unei părţi), însă aceasta se poate realiza numai prin înţelegerea dintre Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei şi prin consens panortodox", precizează Biroul de Presă al Patriarhiei Române.
Trei senatori SUA în vizită azi la Zelenski
Trei senatori americani urmează să fie primiţi azi la Kiev de către Volodimir Zelenski, pentru a sublinia astfel importanţa Ucrainei ca aliat strategic al Statelor Unite, în contextul în care această fostă republică sovietică din Europa de Est s-a aflat în centrul procesului destituirii preşedintelui Donald Trump.
”Relaţia între Statele Unite şi Ucraina este mai importantă ca niciodată”, au declarat senatorii republicani Ron Johnson şi John Barrasso şi democratul Chris Murphy într-un comunicat comun difuzat miercuri, în care şi-au anunţat vizita.
”Viitorul Ucrainei este important pentru Statele Unite, iar noi trebuie să ne asigurăm că Ucraina ştie că noi o considerăm un aliat strategic”, au adăugat senatorii, membri ai unei Subcomisii a Senatului cu privire la Europa şi cooperarea în domeniul securităţii în această regiune.
Johnson şi Murphy au fost primiţi de Zelenski la Kiev la 5 septembrie, în timp ce Guvernul ucrainean căuta să înţeleagă de ce a fost suspendat un ajutorul militar care i-a fost alocat.
Această decizie de suspendare a acestui ajutor militar crucial şi o convorbire la telefon, în iulie, între Trump şi Zelenski s-au aflat în centrul procedurii destituirii angajate de către opoziţia democrată împotriva preşedintelui republican al Statelor Unite.
Senatul, în care republicanii sunt majoritari, l-a achitat săptămâna trecută pe Donald Trump, inculpat de abuz de putere şi obstrucţionarea activităţii Congresului.
Apărarea locatarului Casei Albe a argumentat că Trump a blocat ajutorul militar ucrainean din cauza corupţiei din Ucraina şi nu cu scopul de a exercita presiuni în folos propriu asupra Kievului, pentru ca acesta să deschidă o anchetă vizându-l pe Joe Biden, aşa cum au acuzat reprezentanţii democraţi.
Putin şi Zelenski au discutat despre un nou schimb de prizonieri
Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski au discutat despre un nou schimb de prizonieri între Kiev şi separatiştii pro-ruşi, după cele care au avut loc în septembrie şi în decembrie anul trecut, a anunţat vineri Kievul.
Cei doi au evocat telefonic "eliberarea de cetăţeni ucraineni deţinuţi" în teritoriile separatiste din estul Ucrainei şi în Crimeea, precum şi în Rusia, a indicat într-un comunicat preşedinţia ucraineană.
Putin şi Zelenski au vorbit de asemenea despre pregătirea unei noi întâlniri în "formatul Normandia", după cea de la Paris din decembrie, la care au participat cei doi lideri, cu mediere franco-germană.
Respectiva reuniune, care a fost şi prima dintre preşedintele rus şi cel ucrainean, a fost urmată de un schimb de deţinuţi între Kiev şi separatiştii pro-ruşi ce a implicat circa 200 de prizonieri. Operaţiunea a marcat o nouă detensionare a conflictului armat, care în prezent este în mare parte îngheţat, dar care s-a soldat din 2014 cu peste 13.000 de morţi.
În septembrie anul trecut, Kievul şi Moscova au schimbat alţi 70 de deţinuţi, iar Rusia a predat Ucrainei nave de război ce fuseseră sechestrate.
Putin şi Zelenski au mai evocat termenii unui nou schimb de prizonieri la 31 decembrie, atunci Moscova şi Kievul ajungând la un compromis în plan economic, printr-un acord asupra tranzitului gazului rus către Europa via Ucraina.
Rusia acuză NATO
O mare temă la conferința de securitate de la München încheiată astăzi a fost securitatea părții de est a continentului, vecină cu Rusia, și mai ales situația din Ucraina. Tot sâmbătă 15 februarie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat NATO și Europa în general că stârnesc tensiuni pe continent și le-a cerut să "abandoneze fantoma amenințării Rusiei."
Lavrov a spus că NATO e vinovat de perpetuarea tensiunilor, prin felul în care desfășoară oameni și echipament militar în Polonia și țările baltice, dar nu a menționat în niciun fel ocuparea Crimeei și nici războiul din Donbas, care a făcut peste 13.000 de morți din 2014 încoace.