Corupție și Covid: Ucraina în raportul Transparency International
Transparency International (TI) este acea organizație non-guvernamentală care supraveghează corupția la scară mondială și care publică un index anual al corupției (Corruption Perceptions Index, CPI), cel pe anul acesta apărând chiar astăzi.
Raportul analizează 180 de țări, mergând pe o scară de la 0 (very dirty, foarte murdare, foarte corupte) la 100 (very clean). Două treimi din țările planetei sunt sub 50%. “Aproape jumătate din țări stagnează de un deceniu”, constată raportul.
Țările din UE realizează în jur de 66%, în medie, din 100%. Cu diferențe enorme, mergând de la simplu la dublu, de la Danemarca 88%, până jos de tot la Bulgaria, Ungaria și România, cele mai de jos în UE, cu 44%.
România, Bulgaria și Ungaria se situează astfel abia cu un procent deasupra mediei mondiale care este de 43%.
Țările fostei Uniuni Sovietice rezervă unele surprize serioase. Dacă Moldova (34%) este înaintea Ucrainei (33%) și a Rusiei (30%), în schimb țări cum sunt Georgia (56%), Armenia (49%), și chiar Belarus (47%) sunt peste media mondială, ba chiar și Montenegro (45%). Cel mai jos în fostul bloc communist se situează Uzbekistanul (26), Tajikistanul (25), și Turkmenistan (19).
În Balcani, Serbia a căzut la 38%, la egalitate cu Kazahstanul în Asia centrală.
Surpriza cea mare, așadar, al acestui clasament al corupției mondiale pe fundal de Covid nu o constituie faptul că cele mai puțin corupte țări sunt Danemarca, Noua Zeelandă, Singapore și câteva alte țări ale Europei occidentale, ci că Georgia (56%) și Armenia (49%), în Caucaz, sunt peste media mondială și peste scorul României (44%), în vreme ce, tot în Caucaz, autoritarul Azerbaidjan, dar și Rusia, se situează ambele, cu 30%, jos de tot, pe locul 129 mondial din 180.
Partidul lui Zelenski dă afară un deputat sancționat de SUA
Partidul lui Volodimir Zelenski, „Servitorul Poporului”, a exclus din fracțiunea sa parlamentară un deputat care a fost sancționat de Statele Unite pentru presupuse interferențe în alegerile americane.
Votul a avut loc pe 1 februarie, la câteva săptămâni după ce ministerul american de Finanțe a spus că deputatul ucrainean Oleksandr Dubinski (foto) a fost sancționat împreună cu alți șase indivizi și patru entități.
El este acuzat de participare la campania rusească de interferențe în procesul electoral american alături de o rețea a parlamentarului ucrainean pro-rus Andrii Derkaci. Sancționat în mod separat în luna septembrie, Derkaci a fost asociat cu eforturile aliaților fostului președinte american Donald Trump de a face rost de informații compromițătoare despre Hunter Biden, fiul noului președinte Joe Biden.
Kievul va primi 12 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19
Ucraina, care nu a primit până acum nicio doză de vaccin anti-COVID-19, a anunţat că a obţinut confirmarea livrării a 12 milioane de doze de vaccin produse de AstraZeneca şi Novavax.
"S-a ajuns la un acord cu privire la livrarea de vaccinuri dezvoltate" de grupul britanic AstraZeneca şi de cel american Novavax, fabricate de Indian Serum Institute, a anunţat, într-un comunicat, preşedinţia ucraineană.
"Douăsprezece milioane de doze sunt un semnal bun din partea partenerilor noştri", a salutat promisiunea livrării preşedintele Volodimir Zelenski, citat în comunicatul de presă.
Recent, şeful statului ucrainean a vorbit public despre dificultatea de a avea acces la vaccinuri şi a cerut ajutorul UE în acest sens.
Contractele "vor fi semnate în următoarele zile", iar primele livrări sunt aşteptate în februarie, a anunţat pe Facebook ministrul sănătăţii, Maksim Stepanov.
Cele 12 milioane de doze se vor adăuga altor 8 milioane pe care Ucraina urmează să le primească anul acesta ca parte a programului ONU Covax, a declarat pentru AFP purtătoarea de cuvânt a preşedintelui, Yulia Mendel.
Guvernul de la Kiev a fost puternic criticat de opoziţia pro-occidentală pentru că nu a reuşit să încheie contracte directe cu producătorii occidentali pentru a obţine mai devreme vaccinurile.
Ucraina, o ţară cu 40 de milioane de locuitori, a înregistrat până acum aproape 1.2 milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi peste 23.000 de decese.
Cu toate acestea, mai mult de jumătate din ucraineni, între 52% şi 56%, au declarat că nu sunt pregătiţi să se vaccineze, potrivit unui sondaj recent.
Ucraina a destructurat o reţea de spioni rusească
Serviciile speciale rusești au creat o rețea de agenți de informaţii în cinci regiuni ale Ucrainei: Kiev, Odesa, Mikolaiv, Jitomir și Cernihiov – potrivit unui comunicat al Serviciului de Securitate de la Kiev (SBU).
Instituţia ucraineană precizează că doi ofițeri ruşi, Vadim Dautov și Denis Sobko, se ocupau de recrutarea unor foşti ofiţeri de informaţii militare din Ucraina. La instrucțiunile celor doi, agenții recrutaţi pregăteau diverse acţiuni de sabotaj şi ajutau diverse grupări din teritoriile ocupate să ajungă pe teritoriul controlat de Kiev.
Unul dintre locurile în care voiau să ajungă spionii veniţi din zona separatistă era aerodromul Kulbakino, unde sunt multe avioane de luptă. De asemenea, spionii au colectat informații despre desfășurarea și mișcarea de trupe ucrainene şi au recrutat noi agenți. La un moment dat, aceştia chiar au planificat răpirea unui fost comandat al misiunii militare ucrainene în Donbas, pe care urmau să-l predea serviciilor speciale ruse. Serviciul Federal de Securitate din Rusia oferise pentru această misiune 100.000 de dolari.
În timpul perchezițiilor efectuate de serviciile ucrainene, au fost ridicate de la spionii ruşi mai multe arme și muniții, aproximativ trei kilograme de trotil și detonatoare electrice. Autorităţile ucrainene au deschis în acest caz o anchetă penală pentru înaltă trădare, înfiinţarea unei grupări teroriste şi deţinere ilegală de arme.