Blinken va vizita Ucraina săptămâna viitoare
Secretarul de stat american Antony Blinken a confirmat deplasarea la Kiev într-un interviu acordat CBS News ce va fi difuzat duminică în cadrul programului "60 de minute".
"Există mai multe forţe masate la frontiera cu Ucraina decât oricând începând din 2014, când a avut loc de fapt invazia Rusiei" a afirmat Blinken într-un extras al interviului publicat de CBS.
Preşedintele american Joe Biden a comunicat direct preşedintelui rus Vladimir Putin îngrijorarea sa cu privire la această situaţie, precum şi angajamentul SUA faţă de integritatea teritorială a Ucrainei, a declarat miercuri pentru MSNBC consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan.
Rusia a declarat că masarea trupelor sale la graniţa cu Ucraina face parte din exerciţiile organizate ca răspuns la ceea ce a calificat ca fiind un comportament ameninţător al NATO.
"Nu vă pot spune că ştim intenţiile domnului Putin. Există o mulţime de lucruri pe care el ar putea să le facă sau să aleagă să nu le facă", a declarat Blinken pentru CBS.
"Ceea ce am văzut în ultimele zile este aparent o decizie de a retrage o parte din acele forţe şi am văzut că unele dintre ele încep să se retragă", a adăugat şeful diplomaţiei americane.
SUA și UE critică decizia Kievului de a-l înlocui pe șeful Naftogaz
Statele Unite și UE au criticat decizia neașteptată a guvernului ucrainean de a-l înlocui pe șeful concernului energetic Naftogaz, cea mai mare companie de petrol și gaze din țară, după ce firma a avut pierderi de aproape 700 de milioane de dolari anul trecut.
Serviciul de presă al guvernului a spus miercuri, 28 aprilie, că Andri Koboliev a fost demis, iar ministrul interimar al Energiei, Iuri Vitrenco, îi va prelua îndatoririle.
Serviciul de Acțiune Externă al UE a spus vineri că are „îngrijorări serioase” față de această decizie. Iar Departamentul de Stat a spus că „mutarea calculată” dovedește dispreț pentru bunele practici în domeniul corporativ.
Ucraina: locul 97 din 180 în clasamentul libertății presei
Vânzătoare de ziare în Kiev.
Organizația Reporteri fără Frontiere (RFR) și-a publicat clasamentul anual al țărilor în funcție de gradul de libertate al presei. Pe primele patru locuri se situează cele patru țări scandinave: Norvegia, Finlanda, Suedia și Danemarca. Ele sunt urmate de... Costa Rica, apoi de Olanda și Jamaica.
România este pe locul 48 (din 180), între Papua-Noua-Guinee și Senegal, iar Moldova pe locul 89, urmată imediat de Macedonia, dar înaintea Ungariei (92), Serbiei (93), Ucrainei (97), sau Rusiei (150).
Pe ultimele locuri de pe planetă în chestiunea libertății presei se situează China, Turkmenistanul, Coreea de Nord și Eritreea.
În cazul României, principalele critici vizează opacitatea crescândă în fața identității patronilor de presă. Raportul atrage atenția asupra Consiliului Superior al Audiovizualului (CSA), care „a abandonat bunul obicei de a face accesibile informațiile cu privire la identitatea proprietarilor”, care sunt chiar „ascunse publicului”.
La fel, e criticat felul în care guvernul a distribuit presei în mod netransparent 40 de milioane de euro,
În Moldova, de asemenea, se pune accentul pe influența oligarhilor. „Imperiul comercial al miliardarului și șef al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și-a pierdut influența, dar a fost rapid înlocuit de un nou holding mediatic afiliat cu concurența reprezentată de Partidul Socialist pro-rus.”
Ucraina e criticată mai ales pentru faptul că asasinările trecute ale jurnaliștilor de investigație Pavel Șeremet, Gheorghi Gongadze și Vadim Komarov încă n-au fost elucidate.
Peste jumătate de milion de pașapoarte rusești distribuite locuitorilor din Donbas în două zile
Ministerul rus de interne a informat că aproximativ 527.000 de persoane din estul separatist al Ucraina au primit cetățenia rusă în ultimele două zile. Serviciul de presă al ministerului a făcut anunțul pe 2 mai.
Anterior, Rusia eliberase 650.000 de pașapoarte noi în regiune, după ce președintele Vladimir Putin a emis în 2019 un ordin prin care a simplificat procesul de acordare a cetățeniei pentru locuitorii din estul Ucrainei.
Viktor Vodolațki, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri CSI și pentru integrare eurasiatică din Duma de Stat declara pe 24 aprilie agenției TASS că Rusia ar putea emite până la 1 milion de pașapoarte noi ucrainienilor din estul separatist, până la sfârșitul anului.