Noi confruntări armate Donbas. Un militar a fost ucis
Un militar ucrainean a fost ucis, iar altul a fost rănit, în ultimele 24 de ore, în atacuri ale insurgenţilor separatişti proruşi produse în estul Ucrainei, anunţă Ministerul Apărării de la Kiev, conform cotidianului Le Figaro.
Confruntările armate par să fi reizbucnit în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, în pofida armistiţiului în vigoare.
Joi şi vineri, insurgenţii separatişti proruşi au lansat mai multe atacuri asupra membrilor serviciilor de securitate ucrainene. Un militar ucrainean a fost ucis, iar altul este spitalizat în urma atacurilor.
"În ultimele două săptămâni, s-au înregistrat din ce în ce mai multe încălcări ale armistiţiului", a anunţat vineri Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Într-un incident produs la începutul săptămânii, un medic militar ucrainean a fost ucis, iar altul a fost rănit în urma unor atacuri comise de insurgenţi separatişti proruşi, în regiunea Doneţk.
În regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk este în vigoare un armistiţiu între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţii separatişti proruşi.
ONU acuză maltratarea sistematică a deţinuţilor din Donbas
ONU a declarat că torturarea şi maltratarea deţinuţilor continuă în zonele din estul Ucrainei aflate sub control separatist şi a solicitat „accesul confidenţial şi nestingherit” la locurile de detenţie.
Vorbind la Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva, Nada Al-Nashif, Înaltul Comisar Adjunct pentru Drepturile Omului, a mai spus că „încălcările comise de ambele părţi ale liniei de contact nu au dat naştere la stabilirea responsabilităţilor” de la începutul conflictului în Ucraina.
"În timp ce victimele sunt de ordinul miilor, făptaşii care au fost traşi la răspundere sunt în număr de zeci,” a spus ea.
Potrivit ONU, aproximativ 4.000 de deţinuţi au fost supuşi torturii sau maltratării în Ucraina din 2014, atât pe teritoriul controlat de guvern, cât şi pe cel controlat de armată.
În teritoriile controlate de grupuri armate din Donbas, o mare majoritate a detenţiilor legate de conflicte care au fost documentate echivalează cu „detenţii arbitrare”, a spus Nada Al-Nashif. Înaltul Comisar este extrem de îngrijorat de „tortura şi maltratarea documentate în centrul „Izoliatsiia” din Donetk, precum şi în alte locuri de detenţie de pe teritoriul controlat de către separatişti.
„Aceste nereguli trebuie înceteze”, a cerut înaltul oficial al ONU, cerând „accesul confidenţial şi nestingherit al Înaltului Comisar şi al altor observatori internaţionali independenţi la locurile de detenţie şi deţinuţi”.
Arsen Avakov și-a prezentat demisia
Eternul ministru de interne Arsen Avakov şi-a prezentat marţi demisia după ce a ocupat acest post de la revoluţia pro-europeană din piaţa Maidan din 2014, un record de longevitate în pofida mai multor scandaluri în centrul cărora s-a situat.
"Cer să pot demisiona din postul de ministru de interne", a scris Avakov, 57 de ani, într-o scrisoare oficială către Parlament publicată de ministerul său. Plecarea sa trebuie să fie sprijinită printr-un vot al deputaţilor care urmează să aibă loc curând.
Avakov nu a precizat motivul deciziei. O sursă apropiată de Avakov a declarat pentru France Presse că este posibil ca decizia să fi fost luată la cererea lui Volodimir Zelenski.
Fost om de afaceri foarte bogat, Arsen Avakov a fost numit ministru la sfârşitul lui februarie 2014, după declanşarea revoluţiei pro-europene din piaţa Maidan care s-a soldat cu fuga în Rusia a unui preşedinte pro-rus şi cu venirea la putere a pro-occidentalilor.
El este singurul ministru care şi-a păstrat postul, în pofida unei succesiuni de guverne şi a alegerii, în 2019, a unui nou preşedinte, Volodimir Zelenski.
Pe lângă poliţie, Arsen Avakov controla garda naţională, poliţia de frontieră şi serviciile de salvare, ceea ce înseamnă mai multe sute de mii de funcţionari înarmaţi care îi asigură o putere importantă în sânul statului ucrainean.
Opoziţia şi apărătorii drepturilor omului i-au cerut în mai multe rânduri demisia, pentru că ministrul a fost implicat în mai multe scandaluri.
El a fost acuzat în special de corupţie şi că a închis ochii la numeroase abuzuri ale forţelor de ordine, ceea ce el a negat mereu. De asemenea, vocile critice îi reproşează eşecul reformei poliţiei, lansate cu mare pompă în 2015 cu ajutorul mai multor ţări occidentale dar rămasă de atunci într-un punct mort.
Angela Merkel asigură Ucraina că va rămâne țară de tranzit chiar și după lansarea Nord Stream 2
Cancelara germană, Angela Merkel, a încercat să împrăștie temerile Kievului în legătură cu gazoductul Nord Stream 2 între Germania și Rusia, spunând că Ucraina va rămâne un teritoriu de tranzit al gazelor către Europa după finalizarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania ocolind Ucraina, țările baltice și Polonia.
Merkel a făcut declarația după convorbiri purtate pe 12 iulie, la Berlin, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și înainte de o vizită în Statele Unite pentru convorbiri cu președintele american Joe Biden care, la fel, se opune proiectului.
La o conferință de presă comună cu Zelenski, cancelara germană a spus că subiectul gazoductului a fost desigur abordat la discuțiile lor. „Ucraina este și va rămâne o țară de tranzit chiar și după finalizarea Nord Stream 2”, a spus Merkel.
Ucraina și Statele Unite s-au opus construcției Nord Stream 2 prin Marea Baltică pentru că va permite furnizorilor ruși să ocolească rutele terestre de export prin Ucraina și, astfel, să o lipsească de venituri de miliarde de dolari din taxe de tranzit. Dar Kievul mai este îngrijorat și de perturbarea securității sale energetice.
La conferința de presă de la Berlin, președintele Zelenski și-a reiterat opoziția față de acest proiect.
„Lansarea Nord Stream 2 comportă în opinia noastră o amenințare potențială la adresa securității din regiune”, a spus președintele ucrainean. El a cerut garanții ale Germaniei și Uniunii Europene că țara sa nu va avea de suferit o dată ce Rusia va înceta să mai depindă de ea ca rută de tranzit, dar și participarea Ucrainei la convorbirile europenilor cu Moscova pe tema aprovizionării cu gaze.
Germania a refuzat să oprească proiectul, spunând că este o afacere pur comercială și că este dreptul său suveran de a decide în această chestiune.
La conferința de presă la Berlin, cancelara germană a recunoscut că „există mari îngrijorări cu privire la acest proiect din partea ucraineană”. „Le luăm în serios, iar Germania va face tot ce poate pentru a garanta sursa cheie de venit pentru Ucraina”, a spus Merkel.