Kievul protestează împotriva deciziei Rusiei de a-i atrage pe locuitorii din Donbas în alegerile pentru Dumă
Kievul a protestat vineri faţă de decizia Rusiei de a-i atrage la alegerile pentru Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului bicameral rus), preconizate pentru 17-19 septembrie, pe cei peste 400.000 de locuitori din zonele aflate sub controlul rebelilor separatişti proruşi în Doneţk şi Lugansk (est) şi care au primit cetăţenia rusă în ultimii ani.
"Astfel de acţiuni ale părţii ruse, precum şi organizarea ilegală a alegerilor pentru Duma de Stat pe teritoriul temporar ocupat al Republicii Autonome Crimeea şi oraşul Sevastopol, constituie o încălcăre flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, Constituţiei şi legislaţiei actuale a Ucrainei", subliniază MAE ucrainean.
Comisia Electorală Centrală a Rusiei a adoptat marţi o rezoluţie care permite locuitorilor din Donbas cu cetăţenie rusă să voteze online la alegerile din septembrie, după ce Moscova a acordat peste 600.000 de paşapoarte locuitorilor din estul Ucrainei, unde armata ucraineană şi separatiştii proruşi se luptă din 2014.
"Un cetăţean al Federaţiei Ruse care nu este înregistrat la locul de reşedinţă pe teritoriul Rusiei şi care a obţinut cetăţenia rusă prin procedură simplificată, în conformitate cu ordinul executiv al preşedintelui din 24 aprilie 2019 (...), are dreptul de a participa la votul online pentru alegerile pentru Duma de Stat", indică documentul.
Prim-vicepreşedintele Comisiei din Dumă pentru afacerile Comunităţii Statelor Independente (CSI), Viktor Vodolaţki, a declarat vineri pentru agenţia de presă TASS că între 400.000 şi 450.000 de persoane din Donbas ar putea să voteze la apropiatele alegeri legislative.
La ora actuală, a spus el, 611.320 de persoane din Donbas deţin cetăţenia Federaţiei Ruse. Comisia electorală rusă a decis în mai că alegătorii din Moscova, Nijni Novgorod, Kursk, Iaroslavl, Murmansk, Rostov şi Sevastopol vor putea vota electronic la alegerile legislative preconizate să se desfăşoare din 17 până în 19 septembrie, la care, pe lângă deputaţii Dumei, vor fi aleşi 12 şefi de entităţi federale şi 39 de parlamente regionale.
Ucraina a depăşit pragul de trei milioane de persoane vaccinate anti-COVID-19
Numărul ucrainenilor vaccinaţi anti-COVID-19 a ajuns la 3.010.140. Dintre aceştia, 1.681.734 au fost vaccinaţi cu ambele doze – potrivit datelor anunţate, sâmbătă, de Ministerul Sănătăţii de la Kiev.
În ultimele 24 de ore, în Ucraina au fost vaccinate 152.675 de persoane, dintre care 90.072 cu prima doză, iar 62.603 au fost complet imunizate. Vaccinurile anti-COVID-19 sunt administrate de 802 echipe mobile, precum şi în 2.692 de puncte de vaccinare şi în 267 de centre special amenajate pentru imunizarea anti-COVID-19.
De la începutul campaniei de imunizare, pe 24 februarie, în Ucraina au fost administrate 4.691.872 de doze de vaccin.
JO Tokyo: Un post TV sud-coreean a folosit imagini cu Cernobîl pentru a prezenta Ucraina
Postul sud-coreean de televiziune MBC a folosit imagini reprezentative cu fiecare țară în momentul în care delegațiile au defilat la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Tokyo. În dreptul Ucrainei, regizorii postului au pus o imagine cu centrala nucleară de la Cernobîl, lucru ce a creat controverse.
Criticile la adresa postului au apărut după ce, în timpul defilărilor sportivilor, la Ucraina au fost arătate imagini cu tragedia de la Cernobîl.
La trecerea Italiei, MBC a difuzat imagini cu pizza, iar la Norvegia cu somon. Comentatorii au indicat pentru fiecare ţară şi rata de vaccinare.
Comentatorii au mai spus că Insulele Marshall nu sunt "decât o ţară pentru testele nucleare ale SUA", iar Siria a fost prezentată drept "o ţară în război de 10 ani".
Conducătorii postului şi-au cerut scuze pentru aceste remarci "nepotrivite". "Suntem profund dezolaţi pentru aceste greşeli impardonabile", au afirmat oficialii.
După ce Biden a acceptat Nord Stream 2, Merkel caută să liniștească Ucraina
În timp ce SUA lui Biden şi Germania lui Merkel au ajuns la un armistiţiu privind gazoductul rusesc Nord Stream 2, spre furia, dar şi teama autorităţilor de la Kiev, Polonia îşi vede blocat propriul gazoduct şi rămâne, astfel, dependentă de gazele ruseşti.
Statele Unite şi Germania au ajuns la un acord privind îndelungata dispută legată de controversatul gazoduct Nord Stream 2 care va transporta gaze ruseşti către Germania, administraţia Biden arătând că nu ar fi existat altă soluţie, din moment ce proiectul era aproape finalizat şi că administraţia Trump ar fi putut face mai multe.
Ucrainenii şi-au exprimat în mod deschis furia în pofida presiunilor anterioare din partea americanilor de a se abţine de la critici şi a ofertei cancelarului Merkel de a-i cumpăra, ofertă inclusă în acord. Între timp, polonezii riscă să rămână în îmbrăţişarea strânsă a ruşilor, având probleme cu propriul gazoduct.
În cadrul acordului, Berlinul s-a angajat să reacţioneze faţă de orice încercare a Rusiei de a folosi energia ca pe o armă împotriva Ucrainei şi a altor ţări din Europa Centrală şi de Est. Pactul încearcă să diminueze ceea ce criticii văd drept pericole strategice ale gazoductului de 11 mld. dolari, în prezent finalizat în proporţie de 98%, scrie Reuters.
Măsurile incluse în acord nu au reuşit însă să calmeze temerile din Ucraina, care a anunţat că solicită discuţii atât cu UE, cât şi cu Germania, privitoare la gazoduct. Acordul se loveşte de asemenea de opoziţie politică în SUA şi Germania.
În acord nu se specifică ce acţiuni din partea ruşilor ar declanşa reacţii din partea Berlinului şi a Americii. Potrivit acestuia, Germania va încerca să „prelungească cu 10 ani acordul de tranzit al gazelor dintre Rusia şi Ucraina“, o sursă majoră de venituri pentru Ucraina, care expiră în 2024. Germania va dona cel puţin 175 mil. $ într-un „Fond Verde pentru Ucraina“ de 1 mld. dolari menit să întărească independenţa energetică a ţării.
Ucraina a trimis note către Bruxelles şi Berlin solicitând consultări, a anunţat ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleva, adăugând că gazoductul „ameninţă securitatea Ucrainei“. Kuleba a emis de asemenea un comunicat comun cu ministrul polonez de Externe Zbiegniew Rau, cei doi angajându-se să colaboreze pentru respingerea NS2. Preşedintele ucrainean a anunţat că aşteaptă cu nerăbdare o discuţie „deschisă şi vibrantă“ cu Biden privitor la gazoduct luna viitoare.
Oficiali ai administraţiei americane şi-au îndemnat în mod discret omologii ucraineni să nu facă valuri înaintea semnării acordului, potrivit Politico.
Chiar înainte de a fi anunţat acordului, detaliile apărute în presă privitoare la acesta stârneau deja critici din partea unor legislatori atât din Germania, cât şi din SUA, notează Reuters. Senatorul republican Ted Cruz cataloga viitorul acord drept o „victorie geopolitică majoră pentru Putin şi o catastrofă pentru SUA şi aliaţii noştri“.
Între timp, Polonia riscă să rămână dependentă de gazele ruseşti, în condiţiile în care aceasta întâmpină probleme legate de gazoductul Baltic Pipe.
Copenhaga a decis să anuleze o autorizaţie de mediu pentru proiectul Baltic Pipe care ar urma să lege câmpurile gazeifere norvegiene de clienţii polonezi din octombrie 2022, dând o lovitură majoră planurilor Poloniei de a scăpa de dependenţa de gazele ruseşti.
